Energia eoliană onshore sau offshore (produsă în largul mării) ar putea deveni sursa cea mai importantă de energie electrică a țării, cu peste 40% din totalul producției naționale.
Așadar, dezvoltarea energiei eoliene offshore are o miză deosebit de importantă pentru securitatea energetică a României, dar și pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.
Este necesară dezvoltarea unor capacități de energie eoliană offshore în Marea Neagră, respectiv zona economică exclusivă (ZEE), pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, conform unui studiu Energy Policy Group (EPG).
Energie curată
Îndeplinirea obiectivelor climatice
Prețuri competitive
Susținerea economiei hidrogenului
POTENȚIALUL ENERGIEI EOLIENE OFFSHORE ÎN ROMÂNIA
Studiul EPG arată că potențialul natural și tehnic al României este de 94 GW, dintre care 22 GW pot fi instalați pe turbine fixe (de adâncime mică), conducând la o producție de 239 Twh, dintre care 54,4 Twh produși prin turbine fixe.
Dezvoltarea parcurilor eoliene offshore necesită între 5 și 10 ani, cu o medie a UE de 7 ani, ceea ce relevă faptul că există oportunități ca România să conecteze primele capacități de energie eoliană offshore la rețeaua de transport de electricitate înainte de anul 2030. Astfel, statutul actual al României, de importator net de energie electrică, s-ar putea schimba, oferind energie curată suplimentară necesară pentru decarbonarea sectoarelor precum industrie, transport și încălzire-răcire.
SUSȚINEREA DEZVOLTĂRII TEHNOLOGIEI HIDROGENULUI
Pentru un randament cât mai bun al proceselor de producție a hidrogenului, energia eoliană offline oferă o soluție foarte bună. Specialiștii consideră că alimentarea continuă cu energie electrică face ca electroliții utilizați în producția hidrogenului să fie mai eficienți, iar energia eoliană offshore are beneficiul unor perioade lungi de sarcină maximă.
În funcție de modul de producție, hidrogenului îi este asociată o culoare (cel verde este produs din apă, prin utilizarea energiei electrice, cel gri provine din gaze naturale, ca și cel albastru, pe când hidrogenul violet este produs folosind energie provenită din unități atomice). Hidrogenul verde, sustenabil, reprezintă o tehnologie a viitorului, utilizabilă pentru decarbonizare în mai multe domenii:
Transport
Încălzire
Industrie
PROVOCĂRILE PE CARE LE CUNOAȘTE DEZVOLTAREA ENERGIEI EOLIENE OFFSHORE ÎN ROMÂNIA
Ca și în cazul țărilor UE, România trebuie să-și îmbunătățească legislația, inclusiv pe cea referitoare la autorizări, în sensul urgentării acestora. Astfel, cantitatea de energie disponibilă la nivel național va fi mai mare, în preajma anului 2030, moment-cheie pentru reevaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În martie 2024, Senatul a dezbătut și a aprobat proiectul Legii privind energia eoliană offshore, ce are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.
Guvernul va aproba până la jumătatea anului 2025 perimetrele eoliene offshore din Marea Neagră ce pot fi concesionate, cu protejarea mediului înconjurător, aspectele procedurale privind concesiunea perimetrelor eoliene offshore, cuantumul redevenţelor şi schema de ajutor de stat pentru investiţiile în energia eoliană offshore.
Un alt domeniu problematic, ce necesită un efort comun, este subdimensionarea infrastructurii electrice. În zona Dobrogei, funcționează deja mari unități de producție electrică, iar adăugarea altor capacități ar putea să pună probleme.
OPORTUNITĂȚILE ROMÂNEȘTI ÎN DEZVOLTAREA ENEGIEI EOLIENE OFFSHORE
Potențial
Estimările Băncii Mondiale indică pentru România un potențial eolian offshore de 76 GW putere instalată în Marea Neagră.
Experiență
Datorită caracteristicilor de construcție, pentru instalarea, operarea și întreținerea parcurilor eoliene, poate fi fructificată experiența românească în producția de gaze naturale în larg. O parte dintre provocările tehnice sunt similare, de aceea, know-how-ul sectorului de petrol și gaze se poate dovedi un avantaj în dezvoltarea energiei eoliene offshore.
Înțelegeri internaționale
de ex., cablul submarin Georgia – România, ce va interconecta sistemele energetice din Caucazul de Sud cu cel al Europei continentale
