Treci la conținutul principal

Biocombustibilii reprezintă alternative regenerabile la combustibilii fosili, obiectivul utilizării lor fiind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor și îmbunătățirea securității în aprovizionarea cu energie a UE. Biocombustibilii au devenit o parte integrantă a politicii UE în materie de climă și energie.

În 2021, aproape 93 % din energia utilizată în transportul rutier și feroviar în UE provenea din combustibili fosili, conform raportului elaborat de Curtea de Conturi Europeană. Conform acestui document, majoritatea Statelor Membre nu au atins obiectivele fixate pentru 2020 referitoare la ponderea energiei din surse regenerabile în transporturi și la reducerea intensității emisiilor de gaze cu efect de seră.

UE sprijină introducerea în utilizare a biocombustibililor produși din deșeuri și reziduuri prin finanțarea unor instalații de cercetare și de demonstrație. În perioada de programare 2014-2020, sprijinul UE pentru cercetare s-a ridicat la circa 370 de milioane de euro. Finanțarea alocată pentru cercetare în acest domeniu este axată pe biocombustibilii pe bază de deșeuri și reziduuri.

 

Ce sunt biocombustibilii?

Biocombustibilii reprezintă combustibili regenerabili lichizi sau gazoși produși din biomasă (cf. Curtea de Conturi Europeană).Comisia Europeană încadrează în această categorie și biocombustibilii solizi: „Biocombustibilii sunt combustibili derivați direct sau indirect din biomasă.  Biocombustibilii pot fi împărțiți în trei categorii:

 

    • Biocombustibili solizi (lemn de ardere, reziduuri de lemn, pelete de lemn, deșeuri animale, material vegetal)
    • Biocombustibili lichizi (biobenzină, biodiesel, biokerosen)
    • Biogaze (din fermentație anaerobă și din procese termice)”.

 

 

De câte tipuri sunt bicombustibilii?

În afară de clasificarea citată mai sus, biocombustibilii pot fi împărțiți în funcție de materia primă și de tehnologia lor de producție în:

 

    • biocarburanți de primă generație – din materii prime comestibile;
    • biocarburanți de a doua generație – din subproduse agricole sau materiale celulozice;
    • biocarburanți de a treia generație – materii prime cultivate în mediul acvatic;
    • biocarburanți de a patra generație – microorganisme ameliorate genetic.

Pentru mai multe informații despre clasificarea biocombustibililor, vă invităm să citiți articolul nostru dedicat.

 

 

Este această tehnologie o noutate?

Investițiile în producția comercială de biocombustibili au început în anii 1970 pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon.

 

Care sunt avantajele biocombustibililor?

Sustenabilitatea Biocombustibilii sunt energie regenerabilă obținută din plante. Masa vegetală se dezvoltă continuu, deci reprezintă o sursă de materie primă permanentă. Pentru că există o varietate de plante ce pot constitui materie primă, posibilitățile de producție a biocombustibilului sunt foarte variate. Un alt beneficiu este faptul că, pentru desfășurarea procesului de fotosinteză, plantele cultivate pentru biocombustibili folosesc importante cantități de CO₂ existent în atmosferă.

Compatibilitate cu tehnologiile actuale. Biocombustibilii se pretează pentru utilizarea în transportul de lungă și scurtă distanță, cu beneficiul unor emisii reduse, cu zero modificări ale motoarelor sau cu modificări limitate. Performanța la utilizare este bună, incluzând chiar și beneficii ce țin de longevitatea motoarelor.

Protecția mediului Utilizarea biocombustibililor conduce la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră (cu valori de până la 86%) și a cantității de noxe din orașe. În același timp, poate avea beneficii de mediu indirecte, cum este scăderea cantităților de deșeuri ce ajung la gropile de gunoi, scăderea emisiilor aferente depozitelor de gunoi (beneficiu de decarbonizare a acestui sector).

 

Care sunt provocările în producția biocombustibililor?

Impedimente legate de specificul climatic La temperaturi scăzute, biodieselul se transformă în gel. Dar, biodieselul poate fi utilizat în mixuri cu motorină convențională. Și acesta nu este singurul exemplu de combustibil durabil ce se poate utiliza împreună cu combustibili de origine fosilă: bioetanolul poate fi amestecat cu benzină, iar biomotorina cu motorina de origine fosilă. Astfel, biocombustibilii reprezintă un factor de continuitate în sectorul petrolului și gazelor naturale, prin menținerea activității unităților din downstream și păstrarea forței de muncă. În 2021, biocombustibilii reprezentau 4,3% din combustibilii utilizați în transportul rutier la nivel mondial, conform raportului Curții Europene de Conturi.

Presiune pe sursele de apă și alimente. Producția de biocombustibili presupune materie primă provenind din agricultură, ceea ce ar putea conduce la cultivarea preponderentă a anumitor tipuri de plante sau chiar creșterea prețurilor. De asemenea, culturile energetice, printre care soia, rapița, floarea-soarelui și chiar porumbul, necesită irigații și utilizarea unor cantități însemnate de apă, ceea ce ar putea afecta resursele hidrice din zonele respective.

Soluția vine din reciclare și utilizarea unor materiale ce și-au încheiat ciclul de viață. O sursă foarte importantă de materie primă este reprezentată de deșeuri și reziduuri, cum sunt uleiurile alimentare.

 

Prețurile ridicate Deocamdată, ca și în cazul altor tehnologii care nu și-au dezvoltat piața (de exemplu hidrogenul), producția biocombustibililor este mai costisitoare decât a combustibililor convenționali. Dar, cu toate acestea, odată cu o cerere mai pronunțată a biocombustibililor, prețurile vor scădea.

 

Care sunt perspectivele României din punctul de vedere al producției de biocombustibili?

Culturile energetice reprezintă un domeniu în care agricultura românească ocupă locuri fruntașe. Spre exemplu, în cazul culturii de floarea-soarelui, țara noastră a fost în 2023 pe locul 1 în UE, atât din punct de vedere al producţiei obţinute, cât şi al suprafeţei cultivate, cu o recoltă totală de 2,079 milioane de tone de pe un total de 1,082 milioane hectare.

La rapiță, una dintre cele mai importante culturi ce reprezintă materie primă pentru biocombustibili, țara noastră a ocupat anul trecut locul 4, conform estimărilor la nivel european din luna mai. Ordinea în clasament este următoarea: Franța (4,8 milioane de tone), Germania (4,5 milioane de tone), Polonia, (3,4 milioane tine) și România (2,2 milioane tone). Remarcăm că în 2023 țara noastră a înregistrat producții record la rapiță, ce urmează însă unui deceniu fără rezultate semnificative.

O materie primă produsă în țară înseamnă un pas înainte către independența energetică națională, dar, în același timp, presupune prețuri mai bune pentru fermieri la vânzarea produselor agricole și o șansă în plus de dezvoltare a afacerilor din mediul rural.

 

 

Este uleiul uzat o variantă viabilă de producție a bicombustibililor în țară?

Conform unei ordonanțe aprobate de Guvern în iunie 2023, benzina şi motorina trebuie să conţină obligatoriu minim 8% şi, respectiv, 6,5% biocarburanţi. Această măsură a fost decisă pentru ca țara noastră să-și poată atinge ținta de utilizare a energiei regenerabile în domeniul transportului, de minimum 10%.

În România, există deja numeroase inițiative private de colectare a uleiului uzat. Această măsură ar putea avea 2 beneficii majore:

 

    • Protecția mediului: uleiurile uzate deversate în sol sau apă reprezintă un factor poluant semnificativ.
    • Furnizarea de materie primă pentru producția de biodiesel.

 

 

„România are șansa de a deveni cel mai important producător de biocarburant din SE Europei.”,

a declarat Radu Căprău, Prim-vicepreședinte Federația Concordia.

Pentru aceasta sunt necesare atât un cadru legislativ care să susțină producția și utilizarea biocombustibililor, dar și măsuri de educare a populației, care trebuie să afle beneficiile colectării uleiului uzate.

Mai multe informații despre producția de biocombustibil folosind ulei uzat puteți afla din podcastul EM360 Talk dedicat acestui subiect, cei i-a avut drept invitați pe Radu Căprău, Prim-vicepreședinte Federația Concordia și Răzvan Exarhu, Producător și realizator radio și TV.

Lasă un răspuns