În aprilie 2023, 7 companii românești au primit finanțare prin PNRR pentru „sprijinirea investițiilor în construirea de capacități pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză”, printre câștigători numărându-se companii precum OMV Petrom, Chimcomplex și Monsson. Aceasta este încă o dovadă pentru interesul românesc în ceea ce privește această tehnologie. În plus, am putea spune că prin hidrogen, sectorul de gaze naturale pășește în viitor, fructificând atât experiența acumulată, cât și tehnologia pe care o deține, în același scop, al furnizării stabile de energie pentru țara noastră.
Datorită multiplelor sale aplicații, rolul hidrogenului în dezvoltarea unei economii durabile mondiale devine tot mai important.
Hidrogenul reprezintă:
- factor de echilibrare a sistemului energetic, un „buffer” pentru variabilitatea surselor regenerabile, dar și pentru și instabilitatea consumului (mai ales în acele perioade când consumul scade și există o cantitate prea mare de energie în rețeaua electrică);
- combustibil pentru diverse mijloace de transport, considerat cel mai puțin poluant combustibil;
- mijloc de decarbonizare a industriei, fiind utilizat în diverse procese industriale;
- combustibil pentru încălzire.
Totuși, specialiștii nu a ajuns la un consens în privința utilizărilor hidrogenului. Disensiunea provine, desigur, și din numeroasele tipuri de hidrogen ce pot fi produse la acest moment, despre care am vorbit anterior, și din care amintim doar câteva:
- hidrogenul verde este cel provenit din surse regenerabile (mai exact, este provenit din electroliză, realizată cu ajutorul electricității produse cu surse regenerabile);
- hidrogenul albastru, provenit din combustibili fosili, cu utilizarea tehnicilor CCS (captare și stocare de carbon);
- hidrogenul gri, produs din gaz natural (de obicei metan) prin reformarea metanului cu abur.
În unele țări, spre exemplu în Austria, s-a realizat o ierarhizare a utilizărilor hidrogenului: spre exemplu, folosirea sa drept materie primă la producția oțelului reprezintă o prioritate, pe când utilizarea drept combustibil în transport (automobile și camioane cu gabarit mediu), precum și încălzirea la temperaturi joase (încălzirea locuințelor și anumite procese industriale) ocupă un loc secundar pe scara importanței în utilizare. Desigur, o producție mai însemnată a acestui gaz va permite utilizarea sa la o scară tot mai mare, pentru toate domeniile în care se pretează și unde poate oferi avantajul emisiilor reduse.
„Verdele” nu este competitiv în prezent
Deși hidrogenul verde, cu cele mai reduse emisii de dioxid de carbon, va reprezenta focusul european – după cum o stipulează și documentele REPowerEurope, totuși, la acest moment, 99% din hidrogenul european provine din gaze naturale. La nivel mondial, doar o mică parte din hidrogen implică și utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului, astfel că hidrogenul albastru reprezintă doar 0,7% din hidrogenul produs astăzi în lume. La nivel mondial, hidrogenul verde reprezintă doar 0,1% din cantitatea totală produsă, conform RFI.
De asemenea, costul producerii hidrogenului verde nu îl face încă să fie competitiv față de cel produs din combustibili convenționali (deși, opiniile sunt nuanțate, având în vedere creșterea prețurilor la gaze naturale în anumite perioade). Totuși, prin investițiile însemnate realizate, se estimează că hidrogenul verde ar putea avea un cost de $0.70 – $1.60 per kg până în 2050, cost considerat competitiv cu gazele naturale (cf. World Bank Group).
Finanțare Europeană – susținere pentru o nouă tehnologie
Planurile UE în ceea ce privește hidrogenul sunt ambițioase: 16 state au în dezvoltare 840 de proiecte, cu o valoare totală de 400 mld de euro, conform Ziarului Financiar. Uniunea Europeană își propune, prin REPower Europe, să producă 10 mil t de hidrogen din surse regenerabile, în fiecare an, până în 2030.
La nivelul UE, dezvoltarea hidrogenului prinde contur prin noile surse de finanțare a proiectelor, de exemplu Banca Europeană a Hidrogenului, anunțată în 2022.
„Pot anunța astăzi că vom institui o nouă Bancă europeană a hidrogenului. Aceasta va contribui la asigurarea achiziționării de hidrogen, inclusiv prin utilizarea resurselor Fondului pentru inovare. Banca va putea investi 3 miliarde de euro pentru a contribui la construirea viitoarei piețe a hidrogenului. Astfel se va construi economia viitorului. Aceasta înseamnă Pactul nostru verde european.”, declara Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, în septembrie 2022.
Utilizând Fondul de inovare, comisia va aloca 800 de milioane de euro pentru primul apel al Băncii. Hidrogenul trebuie aliniat cu Actul delegat pentru combustibilii regenerabili de origine nebiologică (RFNBO), iar proiectele trebuie să atingă capacitatea maximă în termen de trei ani și jumătate de la acordarea finanțării. Finanțarea este acordată odată cu începerea producției de hidrogen.
Evaluările ICIS (Independent Commodity Intelligence Services) arată că prin susținerea oferită de Banca Europeană a Hidrogenului, costurile hidrogenului verde ar putea scădea sub 1 euro/kg.
Strategia Națională pentru Hidrogen – start în octombrie 2022
Ca parte a PNRR, România s-a angajat să elaboreze o Strategie a Hidrogenului, ca prim pas în reglementarea întregului lanț valoric din acest domeniu. Conform Ministerului Energiei, „Strategia va avea ca scop atingerea țintelor din procesul de tranziție energetică și decarbonare a sectoarelor economice precum și realizarea cadrului legal pentru facilitarea investițiilor în hidrogen pe întreg lanțul valoric.”
Anterior, Ministerul Energiei anunțase că prin PNRR se vor aloca 875 milioane de euro pentru noi capacități de producție electrică din surse regenerabile, capacități producție energie în cogenerare și capacități de producție hidrogen verde.
În acest moment, progresul realizat în elaborarea Strategiei este încă neclar. Se cunoaște faptul că Ministerul Energiei a creat un grup de lucru, care să pună în mișcare și să contureze primele acțiuni necesare acestui domeniu foarte important pentru viitor și care „include alte ministere și autorități relevante și alte părți interesate (companii, instituții și asociații) ale căror eforturi comune pot conduce la obținerea rezultatelor așteptate.”
Infrastructura românească – pregătită pentru hidrogen
Unul dintre principalele avantaje ale hidrogenului este faptul că poate fi transportat cu ușurință – atât în vehicule specializate -, cât, mai ales, utilizând infrastructura de gaze naturale.
Astfel, Transgaz promovează activitatea de cercetare prinvind acceptarea mixului de hidrogen în sistemul național de transport (SNT), prin proiecte-pilot de injecție a acestuia în conductele de transport a gazelor naturale. De asemenea, compania are în vedere modernizarea și adaptarea infrastructurii la transportul de „gaze verzi” pentru decarbonizarea rețelei de transport.
Transgaz vizează, de asemenea, cooperarea internațională pentru transportul hidrogenului, un exemplu fiind Memorandumul de Înțelegere pentru dezvoltarea regională a unei rețele de hidrogen, semnat în aprilie 2022, la inițiativa companiei românești, între operatorii de transport și sistem gaze naturale din România (Transgaz), Ungaria (FGSZ), Polonia (Gaz-System) și Slovacia (Eustream), cu deschidere și către alți potențiali parteneri.
De asemenea, Transgaz a semnat la Davos un Acord privind Foaia de parcurs cu Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, un fond comercial dedicat investițiilor în infrastructura din Europa Centrală și de Est, pentru colaborarea și construirea unei infrastructuri, cu utilizare pentru transportul gazelor naturale și al hidrogenului, ce ar crește gradul de interconectare în zona Mării Negre, Mării Adriatice și Mării Baltice.
Proiectele pilot – începutul dinaintea începutului
Deși legislația nu este foarte clară în ceea ce privește hidrogenul, iar Strategia Națională pentru Hidrogen este încă în curs de elaborare, totuși, există inițiative private de producție și de testare a diferitelor utilizări ale hidrogenului în țara noastră.
Am menționat anterior proiectul pilot realizat de Transgaz. De asemenea, și alte companii din România au acțiuni în domeniul hidrogenului, unele cu caracter de pionierat:
- În România există în prezent 13 producători industriali de hidrogen (toți din combustibili fosili). (cf. cursdeguvernare.ro)
- Romgaz și OMV Petrom au investit în capacități de producție eoliană, în scopul producției de hidrogen, în Delta Dunării (cf. economica.net)
- La Mediaș, este în desfășurare un proiect pilot de testare a compatibilității și funcționării instalațiilor de utilizare și a componentelor sistemului de distribuție cu un amestec de gaze naturale și hidrogen, desfășurat de Delgaz Grid.
