Tranziția energetică declanșează o revoluție industrială fără precedent, punând în centrul acestei transformări sectorul energetic. Modul în care producem și consumăm energia va fi redefinit. De aceea, este important să fructificăm noile oportunități de dezvoltare economică și tehnologică, pentru a atenua impactul costurilor tehnologice și sociale aferente acestei tranziții.
Pe măsură ce economia europeană se îndreaptă către un viitor sustenabil, cu emisii scăzute de carbon, industria de gaze naturale este prezentă să susțină tot acest proces de tranziție. Gazele naturale pot asigura echilibrul între o economie cu emisii zero net de carbon și securitatea energetică și prosperitatea economică.
Gazele naturale sunt o componentă esențială a mix-ului energetic al României, anul trecut asigurând 30% din resursele interne, conform datelor Comisiei Europene. În ultimii ani, Gaz de România a explicat în mod susținut cât de importante sunt aceste resurse pentru stabilitatea aprovizionării cu energie, pe care criza energetică declanșată de războiul din Ucraina, a așezat-o acum într-o altă lumină. Eurogas, asociația europeană a companiilor din domeniu, a arătat recent că situația tensionată legată de aprovizionare va rămâne cel mai probabil foarte dificilă până cel puțin în 2027, dat fiind că până atunci nu pot fi puse în funcțiune surse noi semnificative de gaze naturale/GNL (citiți amănunte AICI).
În noul context geopolitic, nu trebuie să uităm însă de obiectivele de reducere a emisiilor. Iar aici industria de gaze naturale este pregătită să contribuie prin:
- Accesul la forme de energie mai curate, precum hidrogenul albastru
- Dezvoltarea unor noi tehnologii, precum: captarea și stocarea carbonului (CCS), Power-to-Gas
- Reducerea emisiilor în sectorul transporturilor
- O tranziție energetică justă
Pe baza resurselor de gaze naturale, România poate să devină o «vale a hidrogenului albastru» în Europa, adică un producător important de hidrogen albastru la nivel european, grație resurselor de gaze naturale de care dispunem, localizării țării noastre cu deschidere la Marea Neagră și potențialului ridicat de stocare a dioxidului de carbon. De asemenea, se așteaptă ca infrastructura actuală de transport și distribuție gaze naturale să joace un rol important în dezvoltarea hidrogenului.
”Infrastructura extinsă de gaze naturale a Europei poate fi modernizată și protejată în viitor pentru a transporta hidrogen într-o zi în întreaga UE”, a declarat Kadri Simson, Comisarul pentru Energie.
CAPTAREA ȘI STOCAREA CARBONULUI
Tehnologiile de captare, utilizare și/sau stocare a carbonului (CCU/CCS) vor juca la rândul lor un rol considerabil pentru atingerea țintelor climatice, în tranziția sectorului industrial și cel energetic spre emisii net-zero.
Tehnologiile CCS și CCU pot contribui semnificativ la reducerea emisiilor în industriile cu intensitate energetică ridicată și dificil de decarbonat, protejând astfel activitatea industrială, lanțurile valorice, locurile de muncă și stimulând, totodată, creșterea economică. Sunt tehnologii dovedite, disponibile deja și gata să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) atât în industrie, cât și în sectorul energetic, făcându-le sustenabile.
POWER-TO-GAS. Un parteneriat cu regenerabilele
Această tehnologie reprezintă una dintre soluțiile viitorului la problema surplusului de energie „verde”. Producția de energie din surse regenerabile, în principal fotovoltaice și eoliene, este fluctuantă, dar această tehnologie permite convertirea excesului de electricitate în hidrogen – și apoi biometan, într-un proces secundar. Hidrogenul și biometanul pot fi apoi introduse în rețeaua de gaze naturale, pentru diverse utilizări în consumul casnic și industrial.
De asemenea, grație unui sector agricol dezvoltat, România are potențialul de a deveni un important producător de biometan. Consorțiul Gas for Climate a publicat o analiză privind potențialul de producție de biometan în statele membre ale UE. Conform studiului, există suficiente materii prime durabile pentru a produce până la 41 de miliarde de metri cubi de biometan în 2030, iar România are potențialul de a produce circa 2 miliarde de metri cubi. Detalii, AICI.
O TRANZIȚIE ENERGETICĂ JUSTĂ
Până la dezvoltarea pe scară largă a noilor tehnologii, să nu uităm că în România, țara cu a doua mare producție de gaze naturale din UE, mai bine de jumătate din populație se încălzește în condiții primare, în general la sobe alimentate cu lemne, învechite și neperformante, care afectează sănătatea utilizatorilor și poluează mediul. Lipsa accesului la surse moderne și mai curate de energie, precum gazele naturale, reprezintă unul dintre factorii care contribuie la depopularea satelor României, cei tineri preferând condițiile de confort de la oraș.
Nu în ultimul rând, dincolo de trecerea la energii alternative, este nevoie ca în toate sectoarele să ne concentrăm pe eficiența energetică și conservarea resurselor: în clădiri (rezidențiale și comerciale), industrie și producția de energie.
Așadar, abordarea schimbărilor climatice, asigurând în aceleași timp satisfacerea cererii de energie este una dintre cele mai mari provocări actuale. Cu toții – industria, autoritățile și societatea – avem responsabilitatea de a colabora și contribui la atingerea obiectivelor climatice, fără a sacrifica securitatea energetică și stabilitatea socială.
Sunt încă multe întrebări legate de tranziția energetică, dar un lucru e cert: industria de gaze naturale va rămâne responsabilă pentru satisfacerea nevoilor energetice de bază ale țării și pentru asigurarea accesului la energie curată, de încredere și la prețuri accesibile.
