Tranziția energetică presupune scăderea emisiilor de carbon, iar hidrocarburile se numără printre combustibilii cu emisii intensive. Cu toate acestea, statele care și-au asumat obiectivele climatice, printre care și România, au datoria – față de cetățeni și agenții economici – de a asigura o aprovizionare cu energie continuă și la prețuri accesibile.
Utilizarea tehnologiilor actuale
Prețuri accesibile
Continuitate în aprovizionare
Menținerea locurilor de muncă
Hidrocarburile reprezintă un pilon al tranziției, relevant pentru siguranța furnizării de energie, mai ales până la momentul în care tehnologiile „verzi” (producția, infrastructura, dar și piața propriu-zisă a acestora) devin o realitate și reușesc să acopere necesarul de energie.
Implementarea unui pilon precum CCS (captarea, transportul și stocarea carbonului) poate asigura continuitatea folosirii combustibililor convenționali, prin decarbonizarea sectorului energetic.
ROMÂNIA PRODUCE TOT MAI PUȚIN ȚIȚEI ȘI IMPORTĂ TOT MAI MULT
România a produs, în 2023, o cantitate de țiței de 2,795 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 129.200 tep mai mică (-4,4%) față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citat de energynomics.ro. Importurile de țiței s-au ridicat anul trecut, la 7,371 milioane tep, fiind cu 1,332 milioane tep sub cele consemnate în 2022 (-15,3%).
Comisia Națională de Strategie şi Prognoză semnalează că producția de țiței a României va scădea în perioada 2023-2026, în medie cu 2,2% anual, ca urmare a declinului natural al zăcămintelor şi menținerii unităților existente de producție. În același timp, CNSP estimează o creștere a importului de țiței cu 4,1% anual.
NOI ZĂCĂMINTE DESCOPERITE
În anul 2023, în România au fost făcute noi descoperiri importante de țiței:
Perimetrul de explorare Verguleasa, din regiunea Olteniei.
Pentru un randament cât mai bun al proceselor de producție a hidrogenului, energia eoliană offline oferă o soluție foarte bună. Specialiștii consideră că alimentarea continuă cu energie electrică face ca electroliții utilizați în producția hidrogenului să fie mai eficienți, iar energia eoliană offshore are beneficiul unor perioade lungi de sarcină maximă.
Perimetrul de explorare Târgoviște.
Aici au fost identificate resurse de țiței în cantitate estimată de 6 milioane bep.
CĂRBUNELE
o resursă utilizată până la suficienta dezvoltare a noilor tehnologii
Conform informațiilor de pe site-ul Complexului Energetic Oltenia, cărbunele poate susține în România până la 40% din energia consumată la nivel național și chiar mai mult în perioadele de secetă.
În același timp,
„România are ca țintă scoaterea din uz a 4.59 Gwe capacitate pe cărbune până în anul 2032, conform Planului Național de Redresare și Reziliență al Guvernului României” (europalibera.org).
Aceasta pentru a se încadra în transformările impuse de Green Deal. Totuși, criza gazelor a arătat reticența statelor europene de a renunța la producția internă de cărbune, energia obținută din cărbune fiind mai ieftină în anul 2022 decât cea produsă din alți combustibili fosili, precum gazele naturale sau petrolul.
Deși România are ca țintă renunțarea la cărbune, 2024 a venit cu o noutate importantă pentru sectorul de exploatare a cărbunelui: repornirea centralei de la Paroșeni.
Conform comunicatului emis de Ministerul Energiei, complexul necesită aproximativ 2000 de tone de huilă zilnic pentru funcționarea optimă a grupului energetic. Creșterea producției cu circa 200 tone pe zi a fost posibilă prin asigurarea echipamentelor necesare unităților miniere. Efortul minerilor și al conducerii fiecărei unități a contribuit semnificativ la atingerea unei producții zilnice de peste 800 de tone.
Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, a declarat:
„ Producția de huilă a crescut deja cu peste 40% și vom continua să o creștem. Prin efort susținut și inovare continuă, Valea Jiului demonstrează că este pregătită să își asume un rol cheie în mixul energetic național. Acest succes ne inspiră să continuăm să investim în retehnologizarea mineritului, cu respectarea standardelor BAT, și să ne asigurăm că fiecare român beneficiază de energia și resursele țării noastre.”
