Noua realitate geopolitică și de pe piața energiei, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, poziționează securitatea aprovizionării și independența energetică a Europei într-o nouă lumină. Planurile pentru diversificarea surselor de aprovizionare în Uniunea Europeană vor fi accelerate, iar identificarea unor noi resurse în Europa poate face parte din răspuns. În acest context tensionat, România are un avantaj energetic pe care puține țări îl au: propriile resurse de gaze naturale. Așadar, exploatarea zăcămintelor importante de gaze naturale descoperite în Marea Neagră ar trebui să devină o prioritate națională.
Companiile concesionare din Marea Neagră au cheltuit miliarde de dolari pentru a identifica rezervele de gaze de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, estimate că se află în platoul continental românesc. Și totuși, investițiile pentru exploatare nu au putut demara încă, în absența unui cadru fiscal și legislativ atractiv, așa cum arătam în analiza Lecțiile pe care trebuie să le învățăm din criza energetică europeană.
„Discutăm despre securitate energetică și noi nu suntem în stare să fim independenți când avem atâtea resurse”, declara Cătălin Niță, Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze.
România este al doilea mare producător din UE, însă cantitățile produse nu sunt suficiente pentru acoperirea consumului intern. În plus, producția e în declin, lucru confirmat și de datele publicate de Comisia Europeană (aflați detalii AICI). În acest timp, resursele din Marea Neagră descoperite 2012 au rămas nevalorificate, iar România a ajuns să importe tot mai multe gaze naturale, pentru a-și acoperi consumul intern.
Acum, liderii partidelor politice din coaliția de guvernare au anunțat că Legea offshore, necesară pentru a permite exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, va fi modificată în regim de urgență.
„Vă daţi seama, în acest context, toate forţele politice ale coaliţiei susţin ca Legea offshore să fie aprobată cât mai rapid. În momentul în care va veni în Parlament, vă garantez că va trece foarte rapid, în procedură de urgenţă”, a declarat Florin Cîțu (sursa, AICI).
Declarațiile acestuia au fost făcute la câteva zile după ce șeful Executivului, Nicolae Ciucă, a spus că liderii coaliţiei şi-au asumat ca în perioada următoare să intre în Parlament Legea Offshore. El a precizat că „nu este vorba de mai mult de o lună, maxim două”.
La rândul său, liderul PSD Marcel Ciolacu a subliniat că această lege reprezintă o prioritate pentru Guvern și speră că în acest fel România va scăpa de dependența de gazul rusesc.
„Eu sper ca gazul rusesc să fie înlocuit, în primul rând, în proporția cea mai mare, de gazul românesc. Știți că dependența noastră de Rusia este, cred, cea mai mică din Europa. Legea offshore este o prioritate pentru mine și așa am și anunțat în acest început de sesiune parlamentară. Sunt ferm convins că în următoarele săptămâni Legea offshore va trece prin parlament”, a spus Marcel Ciolacu.
REPowerEU: Noua strategie a Comisiei Europene pentru reziliență
Invazia Ucrainei „nu ajută la cazul gazului”, a declarat Nareg Terzian, purtător de cuvânt al Asociației Internaționale a Producătorilor de Petrol și Gaze. Dar el a spus că „există o distincție importantă de făcut între rolul pe care îl joacă gazele naturale în sistemul energetic al UE și de unde îl obține UE”. Căutarea de noi surse de importuri și forarea pentru noi resurse în Europa însăși ar trebui să facă parte din răspuns, a subliniat acesta (sursa, AICI).
Pentru a spori reziliența sistemului energetic la nivelul UE, Comisia Europeană a propus, la începutul acestei luni, planul denumit REPowerEU, iar unul din cei doi piloni este diversificarea surselor de aprovizionare, datorită creșterii importurilor de GNL și prin gazoducte de la furnizori din afara Rusiei (detalii, AICI).
Adaptarea Green Deal la noua realitate geopolitică
Presiunea de a asigura stabilitatea sectorului energetic și siguranța în aprovizionare a căpătat o asemenea amploare încât vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, responsabil pentru Pactul Ecologic european (Green Deal), a făcut la începutul acestei luni un anunț care părea de neconceput în urmă cu un an: țările ar putea „rămâne mai mult cu cărbunele” înainte de a trece la surse regenerabile (sursa, AICI).
De altfel, au început să apară tot mai multe voci la nivel european, care susțin că e nevoie de o flexibilizare a Pactului Ecologic. În lumina schimbării de paradigmă aduse de războiul rusesc în Ucraina, nu există niciun motiv pentru a opri sau denunța Green Deal, dar are foarte mult sens să-l modificăm semnificativ, scrie Radan Kanev, europarlamentar din coaliția Bulgaria Democrată, afiliată Partidului Popular European (PPE).
„UE ar trebui să reconsidere și să adapteze Green Deal, în special pachetul Fit For 55, la noua realitate geopolitică”, spune acesta, într-o opinie publicată de EurActiv.com.
„Prioritatea principală a UE ar trebui să fie independența energetică și securitatea aprovizionării cu energie, la cele mai mici prețuri posibile (deși prețurile la energie și sărăcia energetică vor fi în creștere, cel puțin ca tendință pe termen mediu). Toate sursele posibile de energie vor fi explorate și dezvoltate”, a afirmat europarlamentarul.
Potrivit acestuia, „trebuie să reconsiderăm însăși definiția durabilității, revenind cumva la sensul original al cuvântului în majoritatea limbilor europene – un adjectiv care înseamnă mai degrabă stabil, sigur și de lungă durată decât verde”.
„Deși nimeni nu știe ce ne rezervă zilele următoare, va exista fără îndoială un nou obiectiv: securitatea și aprovizionarea cu energie”, este de părere Alena Mastantuono, membră a Grupului Angajatorilor din Comitetul Economic și Social European.
Ea a adăugat că această criză „prezintă o oportunitate istorică de a aborda vulnerabilitățile noastre actuale în beneficiul securității noastre economice și naționale” (sursa, AICI).
E timpul ca România să arate ce poate
Chiar dacă Legea offshore va fi aprobată în acest an, producția efectivă nu poate începe mai devreme de 4 ani, dată fiind complexitatea unor proiecte de asemenea anvergură, pe care Viitorul Energiei a explicat-o în analiza Drumul gazelor naturale offshore: de la sute sau mii de metri adâncime sub nivelul mării, la aragaz. Totuși, fiecare moment de întârziere în aprobarea legislației nu face decât să amâne și mai mult momentul în care aceste resurse vor fi aduse la suprafață și vor ajunge la consumatori.
„Prin valorificarea potențialului de hidrocarburi din Marea Neagră, România poate deveni un furnizor regional de securitate energetică”, se arată în planul Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050.
Mai mult decât oricând, e timpul ca România să arate ce poate!
