Unul dintre miturile despre tranziția energetică este că va determina o creștere puternică a prețului la energie. Totuși, UE pune accentul pe echitate în ceea ce privește tranziția energetică, adică pe obținerea unor produse energetice curate și accesibile din punctul de vedere al prețurilor pentru întreaga populație. Pentru a susține conceptele de incluziune și echitate socială, a fost creat la nivel european un mecanism specializat, Mecanismul pentru Tranziție Justă, ce mobilizează 55 mld euro în perioada 2021 – 2027 pentru acțiuni de ameliorare a impactului socio-economic din anumite regiuni.
Deoarece piața pentru combustibilii sustenabili este încă în formare, prețurile acestora sunt încă ridicate. Cel mai bun exemplu este hidrogenul verde. Dar, odată cu utilizarea la scară largă și cu creșterea cererii, este de așteptat ca prețurile să scadă.
Tranziția energetică aduce, pe lângă accesul la energie curată, mai multe beneficii comunităților și cetățenilor:
MEDIU MAI CURAT
Tranziția energetică presupune mai multe schimbări la nivelul tehnologiilor utilizate. Acestea se referă la:
-
- Producția de energie curată.
- Eficientizarea utilizării energiei.
Producția de energie din surse regenerabile conduce la scăderea emisiilor de CO2: energia solară, cea eoliană, geotermală toate acestea oferă energie populației și industriei, cu emisii zero. De asemenea, utilizarea mașinilor electrice și a celor pe hidrogen va conduce la scăderea noxelor și a cantității de particule dăunătoare pentru sănătate.
În ceea ce privește eficientizarea utilizării energiei, acestea înseamnă nu doar anveloparea clădirilor ci și implementarea unor tehnologii care să scadă consumul de energie. De multe ori, aceste tehnologii sunt construite să utilizeze combustibili mai puțin poluanți, care să contribuie la menținerea sănătății mediului. Un exemplu ar fi înlocuirea cărbunelui cu gaze naturale pentru încălzire, un combustibil considerat de tranziție prin cantitatea mai redusă de CO₂ emisă în atmosferă.
MENȚINEREA ȘI CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCĂ
Energia regenerabilă dezvoltată în anii ce urmează va conduce la apariția unor noi locuri de muncă, dar și la menținerea multora dintre cele existente.
IRENA a determinat numărul de ore muncă necesare pentru anumite tipuri de energie regenerabilă:
-
- Pentru o capacitate PV de 50 MW, sunt necesare 230.000 de ore de muncă – calculate pentru angajații implicați de-a lungul întregului lanț de producție.
- Pentru aceeași capacitate, dar de eolian onshore (pe uscat), sunt necesare 144.000 de mii de ore de muncă.
- Pentru 500 MW eolian offshore (în largul mării), este nevoie de 2,1 milioane de ore. Datorită similarităților cu sectorul de petrol și gaze offshore, unele abilități pot fi transferate, în urma unui training specific.
Cel mai mare număr de ore sunt cerute de mentenanță, aprovizionare, manufacturare, construcție și instalare.
Sursă: https://www.irena.org/Energy-Transition/Socio-economic-impact/Local-value-creation
Tranziția energetică presupune continuitate în diverse domenii:
-
- Transportul H₂ și CO₂ în cazul tehnologiei de captare, transport și stocare geologică a dioxidului de carbon (CCS), vor fi realizate de către experți din sectorul de petrol și gaze.
- Producția de energie eoliană offshore întâmpină provocări asemănătoare cu cele ale unei platforme de producție de gaze naturale aflată pe mare (mai ales în ceea ce privește protecția împotriva factorilor naturali și aspecte privind mentenanța, transportul echipelor etc.). De aceea, experiența poate fi împărtășită, deși domeniul de activitate este altul.
- Stocarea CO₂, necesară pentru decarbonarea anumitor industrii se poate realiza în zăcăminte depletate de hidrocarburi, unde va fi aplicat tot know-how-ul industriei de petrol și gaze. Experiența acumulată de această industrie poate fi utilizată și pentru exploatarea energiei geotermale, cu beneficiul obținerii unei metode de încălzire curate, la costuri mici, aspect foarte important pentru comunitate.
Exemple de reușită în utilizarea energiei regenerabile din România
Utilizarea energiei geotermale – ce poate fi exploatată prin folosirea izvoarelor geotermale, dar și a căldurii rocilor din scoarța Pământului – înseamnă atât poluare mai redusă, cât și prețuri mai mici la energie pentru populație.
În 2023, Oradea a inaugurat un sistem de încălzire pe bază de apă geotermală, cu ajutorul pompelor de căldură, ce deservește 5000 de locuitori. Construcția stației geotermale a fost finanțată printr-un proiect european în valoare de 3,8 milioane euro, din care suma acordată printr-un program de fonduri norvegiene s-a ridicat la 1,7 milioane euro, iar contribuția municipalității a fost de 2,1 milioane euro.
Un alt oraș care folosește energia geotermală este Beiuș, ce se mândrește, astfel, cu cel mai mic preț la încălzire din România.
CREȘTERE ECONOMICĂ PE PLAN LOCAL
Dezvoltarea noilor tehnologii pe care le presupune tranziția energetică va avea impact pozitiv și asupra comunităților ce găzduiesc noile facilități.
Noile tehnologii presupun investiții importante, parte din acestea revenind comunității prin taxe. Desigur, unități noi de producție înseamnă atât joburi directe, cât și indirecte, în sistemul bugetar, dar și în economia locală, la companiile partenere.
Impactul pozitiv provine și din dinamica nouă a unor materii prime obținute local: spre exemplu, producția de biocombustibil poate conduce la prețuri de vânzare mai bune pentru produsele agricole și la mai buna dezvoltare a fermelor.
Hydrogen Valley – continuitatea anumitor zone (mono)industriale
Hidrogenul și în mod special hidrogenul verde se bucură de tot mai mult interes datorită multiplelor sale utilizări:
-
- În amestec cu gazele naturale, poate fi utilizat pentru combustibil de încălzire, susținând decarbonarea sectorului de clădiri. Un prim proiect pilot s-a încheiat în România la începutul anului 2024.
- Reprezintă un combustibil cu emisii zero (prin arderea sa, se obține doar apă), ce se pretează mai ales la transportul la distanțe mari.
- Poate fi utilizat pentru stocarea surplusului de energie regenerabilă.
Nu în ultimul rând, poate fi utilizat pentru decarbonarea anumitor industrii – de exemplu siderurgia. Utilizarea hidrogenului este vitală pentru obținerea oțelului verde, singurul competitiv pe piață odată cu introducerea certificatelor de carbon.
În acest context, a apărut conceptul de hydrogen valley (vale a hidrogenului) sau hydrogen hub, ce se referă la zone ce integrează întreg „ecosistemul” hidrogenului: producție, stocare, distribuție și utilizare.
În mai 2023, erau aproximativ 82 Hydrogen Valleys în întreaga lume, iar aceste zone se dovedesc platforme de colaborare între industrie, guvern, instituții de cercetare, pentru dezvoltarea hidrogenului verde, o importantă componentă a tranziției energetice. În România, Galațiul, prin combinatul siderurgic existent aici și oportunitățile de dezvoltare a energiei regenerabile, are premisele economice de a deveni un green hydrogen valley, ce ar permite continuitatea industrială în zonă.
În ceea ce privește beneficiile dezvoltării unor astfel de zone pentru comunități locale, acestea se referă în principal la menținerea anumitor industrii, dezvoltarea capacităților ale energiei regenerabile, apariția unor facilități de producție noi, crearea de noi locuri de muncă.
În plus, hydrogen valley reprezintă un pol de inovare, cu deschidere pentru noi tehnologii privitoare la electroliză, stocare, transport, generare de energie. Aceasta poate conduce la creșterea prestigiului local, la apariția sau menținerea unor locuri de muncă înaltă calificare, precum și la reducerea migrației.
Producția locală a hidrogenului verde, ce utilizează, prin definiție, energie regenerabilă, înseamnă resurse curate de încălzire și transport pentru localitate, primii beneficiari ai inovației tehnologice. Aceasta presupune limitarea utilizării combustibililor convenționali, cu scăderea poluării.
Dezvoltarea producției de energiei regenerabile înseamnă o aprovizionare sigură cu energie pe plan local, cu o dependență redusă de combustibil provenind din alte zone.
Pentru mai multe informații privind proiectele de tip „hydrogen valley”, vă invităm să consultați această hartă informativă, unde puteți vedea și stadiile de dezvoltare din fiecare punct.
