Biogazul este un amestec de metan, CO₂ și alte gaze produse prin fermentarea materiei organice într-un mediu lipsit de oxigen.
Compoziția biogazului depinde de tipul de materie primă și de procesul de producție.
Biometanul este produs prin purificarea biogazului (sunt eliminate CO₂ și alte componente din biogaz) sau prin gazeificarea biomasei solide urmate de metanizare.
Biogazul și biometanul reprezintă o alternativă sustenabilă la gazele convenționale, cu rol în atingerea obiectivelor privitoare la energia curată.
Utilizarea acestor „gaze verzi” are 2 beneficii importante:
- protecția mediului, prin utilizarea deșeurilor și evacuarea acestora din depozite;
- scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin transformarea metanului produs natural în combustibili utilizabili la scară largă.
Utilizarea deșeurilor agricole și industriale
Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră
Protecția mediului
EUROPA – LIDER ÎN PRODUCȚIA DE BIOGAZ
Europa este astăzi cel mai mare producător de biogaz, iar Germania deține două treimi din capacitatea instalațiilor de biogaz din Europa. Sursa predilectă de materie primă la nivel european este reprezentată de culturile energetice, dar există un interes crescut pentru utilizarea reziduurilor agricole și a deșeurilor animale și captarea emisiilor de metan din gropile de gunoi.
Biogazul compus din gaz metan și dioxid de carbon poate fi utilizat în centrale de cogenerare, deci poate reprezenta o sursă regenerabilă pentru producția simultană a energiei electrice și termice.
Biometanul poate fi folosit alternativ cu gazele naturale, datorită proprietăților similare. Poate fi utilizat în locuințe (încălzire, gătit), dar și pentru producția de curent electric și ca materie primă în industrie. Biometanul poate fi transportat și stocat folosind infrastructura existentă, utilizată pentru gazele naturale.
POTENȚIALUL ROMÂNESC DE PRODUCȚIE A BIOGAZULUI / BIOMETANULUI
Biogazul poate fi produs folosind 4 tipuri de materii prime:
Deșeuri agricole:
deșeuri rezultate în urma recoltării unor culturi precum grâu, porumb, sfeclă de zahăr, soia și alte oleaginoase.
Gunoi de grajd
de la bovine, porci, păsări și ovine.
Masă vegetală
(de exemplu frunze și iarbă), dar și deșeuri precum hârtia și cartonul care nu sunt utilizate pentru compost, respectiv reciclate. În această categorie sunt incluse și deșeuri din prelucrarea industrială a alimentelor.
Apa uzată:
gaz de canalizare de la stațiile de tratare a apelor uzate.
Agricultura românească a cunoscut o dezvoltare puternică în ultimii ani, atât în ramura plantelor de cultură, cât și în zootehnie, de aceea țara noastră deține importante surse de materie primă pentru obținerea biogazului. Agricultura românească este receptivă la tranziția europeană către producții bio; practicile agricole specifice acestui mod de producție includ rotația culturilor, adică utilizarea speciilor care reprezintă și materie primă pentru biogaz.
În aprilie 2024, a fost pus în consultare publică Ghidul de finanțare pentru investiții în capacități de producție a energiei din surse regenerabile, respectiv biogaz pe bază de gunoi de grajd. Investiția este realizată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C3- Managementul deșeurilor și vizează dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile.
Obiectivul este gestionarea sustenabilă a biodeșeurilor agricole, în special a celor provenite din activitățile zootehnice, prin creșterea gradului de valorificare a acestora în vederea reducerii poluării cu nitrați și dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile.
De asemenea, există inițiative private de dezvoltare a centralelor pe biogaz. Se estimează că, datorită politicilor și stimulentelor UE, cererea de biogaz la nivel comunitar va crește cu 20% în următorul deceniu.
