5 întrebări și răspunsuri despre energia solară

Timp de încă 5 miliarde de ani, Soarele ne va oferi energie. Tehnologia actuală ne permite captarea acestei energii și transformarea sa în electricitate sau căldură. Astfel, putem acoperi consumul pentru locuințe și industrie, fără emisii de carbon.

Deși potențialul este teoretic infinit, în practică, producția de energie solară se confruntă cu factori precum variabilitatea declanșată de succesiunea zi-noapte, dar și de perioadele înnorate sau cele cu temperaturi foarte ridicate, când supraîncălzirea panourilor conduce la o scădere a producției efective. Alți factori care încetinesc dezvoltarea producției sunt costurile ridicate de stocare și subdimensionarea rețelelor electrice. 

Producția de energie solară oferă țării noastre câteva beneficii importante:

• • Energia solară contribuie, alături de alte forme de energie regenerabilă, cum sunt hidroenergia, energia eoliană, geotermia la atingerea obiectivelor climatice ale României.
  • Susține protecția mediului, prin lipsa emisiilor de dioxid de carbon.
  • Reprezintă o oportunitate economică pentru producția unor combustibili cu emisii zero, cum este hidrogenul verde.
  • Conduce la crearea de noi locuri de muncă. Un aspect de menționat este că dezvoltarea energiei regenerabile, inclusiv a celei solare, poate duce la recalificarea angajaților din domenii care vor fi limitate tot mai mult, cum este industria cărbunelui.

1. Cum este produsă energia solară?

Există 3 modalități principale de valorificare a energiei solare: prin panouri fotovoltaice, sistemele de încălzire și răcire solară și energia solară concentrată.

Panourile fotovoltaice (PV) folosesc dispozitive electronice, numite celule solare, pentru a transforma energia solară direct în energie electrică. Panourile fotovoltaice reprezintă una dintre tehnologiile de energie regenerabilă cu cea mai rapidă creștere și joacă un rol din ce în ce mai important în transformarea energetică globală.

Panourile fotovoltaice variază în dimensiuni, de la kituri solare mici și instalații pe acoperiș cu o capacitate de 3-20 kW, până la sisteme complexe, cu o capacitate de sute de megawați.

Prețurile modulelor solare au scăzut continuu. De exemplu, conform IRENA, prețurile au scăzut până la 93% între 2010 și 2020. În aprilie 2024, s-a înregistrat cel mai scăzut preț la nivel global.

Tehnologiile de încălzire și răcire solară (SHC) colectează energia termică de la soare și utilizează această căldură pentru a furniza apă caldă, pentru încălzirea și răcirea spațiului, în aplicații rezidențiale, comerciale și industriale.

Sursă foto: SEIA

Energia solară concentrată (CSP) folosește oglinzi pentru a concentra razele solare. Aceste raze încălzesc fluidul de lucru, care creează abur pentru a acționa o turbină și a genera electricitate. CSP este utilizat pentru a genera energie electrică în centralele electrice de mari dimensiuni. Capacitatea instalată globală CSP este în creștere, conform IEA.

Unul dintre principalele avantaje ale unei centrale CSP față de o centrală solară PV este că poate fi echipată cu săruri topite în care poate fi stocată căldura, permițând generarea de energie electrică în timpul nopților.

Capacitatea globală CSP, în funcție de tehnologie, 2017 – 2023

sursa: iea.org

2. Câtă energie solară produce România?

Conform INS, în România, energia solară produsă în instalații fotovoltaice în perioada ianuarie – noiembrie 2023 a fost de 1602,3 milioane kWh, în scădere cu 120,1 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022.

3. Care sunt marile proiecte de parcuri fotovoltaice din România?

În România există peste 880 de proiecte fotovoltaice la scară largă (cu capacitate instalată mai mare de 5MW), cu o capacitate cumulată de aproximativ 46.600 MW.

Proiectele existente sunt concentrate în zonele de sud și vest ale țării. Județele Dolj (70) și Olt (56) sunt liderii topului, fiind urmate de Prahova (51), Giurgiu (51), Bihor (50), Dâmbovița (46) și Teleorman (45). Mai multe informații despre proiectele fotovoltaice de amploare din România pot fi găsite în studiul realizat de energynomics.ro.

4. Câți prosumatori are România?

La finalul anului 2023, în România existau 110.355 de prosumatori, conform ANRE. Puterea instalată a ajuns la un total de 1.442 de MW, adică puterea cumulată a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Anul trecut, România a cunoscut  lunar o creștere a numărului de prosumatori, conform aceleiași surse.

sursa: investenergy.ro

Atitudinea favorabilă a celor care doresc să fie prosumatori ar putea să se mențină și în 2024, mai ales după ce statul român a anunțat, la începutul anului, renunțarea la așa-numita „taxă pe soare”. Discuțiile din spațiul public au fost declanșate de către o ordonanță de urgență ce ar fi permis ANRE să taxeze prosumatorii începând cu 1 decembrie 2026, dacă puterea lor ar fi depășit 8% din totalul capacităților de producere a energiei din România.

5. Cum încurajează statul producția de energie solară?

Ministerul Energiei a lansat în aprilie 2024 două noi apeluri de proiecte ce vizează susținerea producției și stocării de electricitate din surse regenerabile (solar, eolian și hidroenergie).

Cele două scheme de finanțare presupun fonduri de peste 800 milioane de euro:

• • Primul apel are un buget de 415 milioane de euro, pentru realizarea centralelor de producere a energiei regenerabile pentru autoconsum, cu baterii de stocare.
  • Al doilea apel vizează sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru proiecte privind societăți și regii autonome. Bugetul total estimat este de 400 de milioane de euro și reprezintă sume nerambursabile din Fondul pentru modernizare.

Stocarea energiei electrice presupune păstrarea energiei pentru o utilizare ulterioară. Există mai multe tehnologii disponibile pentru stocarea energiei, de exemplu baterii sau hidrogen. Astfel, energia obținută din energie solară sau alte surse va putea fi folosită atunci când nu există producție directă (de ex. noaptea și în zilele înnorate). Dezvoltarea capacităților de stocare este importantă pentru securitatea energetică, dar și pentru întregul proces de decarbonizare a sistemului energetic, prin creșterea capacității de utilizare a energiei regenerabile.

Ministerul Energiei a lansat în decembrie 2023 un apel de proiecte dedicat creșterii capacității de stocare a energiei electrice în România (baterii). Principalul obiectiv urmărit este punerea în funcțiune a unei capacități de minimum 240 MW de stocare a energiei electrice în baterii, până la 30 iunie 2026. Bugetul total este echivalentul în lei a sumei de 79.600.000 euro, fonduri europene asigurate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.