Treci la conținutul principal

Europa are ambiții mari: până în 2030, emisiile de carbon trebuie reduse cu 55%, ca în 2050 să ajungă la nivelul net-zero din punct de vedere climatic. Iar pe acest traseu plin de provocări și schimbări, România are un avantaj pe care puține state îl au: propriile resurse de gaze naturale. Folosite inteligent, acestea ar putea fi cartea pe care o putem juca pentru a fi, ca țară, o echipă câștigătoare: să avem o tranziție lină, cu prețuri suportabile pentru consumatori, obținând în același timp dezvoltare economică și reducerea emisiilor poluante.

Pe fondul unor zăcăminte mature deja, producția actuală a României se află în declin anual. Așadar, obiectivul strategic numărul unu pe termen scurt pentru România în sectorul energetic ar trebui să fie demararea producției de gaze naturale din Marea Neagră. Zăcămintele descoperite încă din 2012, în zona de mare adâncime, vor putea asigura României resursele necesare pentru a ne acoperi integral necesarul intern. În plus, pot fi folosite pentru a adapta sectorul energetic și economia, în ansamblu, la numeroasele schimbări care se anunță odată cu trecerea la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor.

Înainte de reuniunea Consiliului European din 21-22 octombrie 2021, ce viza coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, președintele României, Klaus Iohannis a evidențiat „importanța diversificării surselor de aprovizionare cu energie și a reducerii dependenței de furnizori terți, din afara Uniunii, precum și pentru asigurarea securității în aprovizionarea cu energie. În acest sens, Președintele României a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară”, potrivit unui comunicat de presă al președinției.

Cu politici europene care favorizează tehnologiile din surse regenerabile, stoparea investițiilor în exploatarea gazelor din Marea Neagră ar avea un impact uriaș asupra economiei locale. Practic, România ar pierde investiții cumulate prognozate în valoare de 15,7 miliarde USD, care vor genera 71,3 miliarde USD contribuție la PIB, 26 miliarde USD venituri la bugetul de stat și 30.605 locuri de muncă anual (direct și indirect), conform modelărilor cuprinse într-un studiu Deloitte (2018).

Ultimele luni, în care am asistat la creșterea prețurilor și a importurilor de gaze naturale, au arătat, încă o dată, cât de importante sunt propriile resurse pentru a asigura aprovizionarea stabilă, la prețuri accesibile, cu energie a consumatorilor români. Altfel ar fi arătat această iarnă, fără teama că nu vom avea suficiente gaze naturale pentru consumul intern, dacă am fi avut disponibile pe piață resursele din Marea Neagră.

Dacă nu s-ar fi blocat în anul 2018 exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, plecând de la datele oficiale ale Ministerului Energiei, România ar fi avut un surplus de 2,5 miliarde metri cubi anul acesta pe piața internă. Astfel, în loc să câștigăm câteva miliarde de lei vânzând la export surplusul, am plătit altele pentru importuri„Neregăsindu-se aceste gaze în momentul de față pe piața din România, suntem în deficit, cu prețuri foarte mari, suntem speriați de iarna care va veni”, declara, în luna noiembrie, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (detalii, AICI).

Chiar și așa, grație producției interne, România are printre cele mai reduse grade de dependență de importurile de gaze naturale din UE.

Pentru a fi încurajate investițiile în creșterea producției, una dintre condițiile principale este stabilitatea legislativă.

„Piața de petrol și gaze naturale din România a avut de suferit întrucât legislația locală se schimbă cu pași repezi, fără a fi analizate însă efectele modificărilor in extenso”, arăta Laurian Lungu, Cofondator Consilium Policy Advisors Groupîntr-o analiză privind Contribuția industriei de petrol și gaze în economia românească.

Ca un exemplu: legislația cu impact asupra sectorului offshore de gaze naturale din România a fost modificată de peste 15 de ori în intervalul 2013 – 2020, după cum semnalează PwC România.

De asemenea, este nevoie de o fiscalitate atractivă, care să asigure echilibrul între interesele statului și cele ale investitorilor.

Oportunitățile tranziției energetice

Dincolo de provocările legate de securitatea aprovizionării cu energie, România trebuie să găsească și să adopte o strategie pentru a traversa în mod optim tranziția spre o economie verde. Gazele naturale rămân esențiale în acest proces.

„Chiar și astăzi gazul joacă un rol important în echilibrarea surselor regenerabile variabile la un cost accesibil, reducând emisiile de CO2 și garantând fiabilitatea sistemului. Gazul rămâne esențial pentru facilitarea integrării energiei regenerabile și decarbonate”, au transmis Comisiei Europene, într-o scrisoare comună, 58 de directori generali și asociații care reprezintă sectorul european al gazelor naturale.

Construirea unei echipe câștigătoare necesită cultivarea talentului. Datorită know-how-ului integrat, lanțul valoric al gazelor naturale creează multe oportunități pe termen scurt, mediu și pe termen lung pentru locuri de muncă europene cu înaltă calificare, creștere economică și decarbonare”, mai arată reprezentanții companiilor din domeniu, printre care și compania românească Transgaz.

Așadar, există ținte climatice ambițioase pe care trebuie ca România să le atingă, fără a scăpa însă din vedere aspectele de securitate energetică și de accesibilitate a costurilor tranziției. Gazele naturale sunt parte a soluției la aceste provocări. Depinde de noi în ce echipă vrem să fim, cea câștigătoare sau nu.

Lasă un răspuns

Închideți meniul
Federația Patronală Petrol și Gaze

Ghica House
Strada Ion Ghica, nr. 13, Sector 3, București