Treci la conținutul principal

Securitatea energetică a devenit în 2022 unul dintre subiectele de interes ale Uniunii Europene, din cauza faptului că Rusia a oprit aproape total furnizarea gazelor naturale către țările UE. Pentru o aprovizionare sigură și accesibilă, UE are în vedere măsuri diverse, printre care creșterea producției proprii, dar și diversificarea furnizoriul și a rutelor de aprovizionare, care să reducă semnificativ dependența țărilor de Rusia. În această situație, România poate capitaliza câteva atuuri proprii, printre care poziția geografică propice pentru transformarea într-un important hub energetic,  infrastructura existentă și în curs de dezvoltare, precum și resursele disponibile.

DE CE SUNT GAZELE NATURALE IMPORTANTE PENTRU EUROPA?

Consumurile de gaze naturale în UE sunt semnificative: în 2021, cele 27 de State Membre ale UE au consumat o cantitate de 412 mld mc, utilizate pentru producerea de energie electrică, încălzire și în aplicații industriale. În ceea ce privește consumul rezidențial, remarcăm că la nivelul anului 2021, 30% dintre locuințele din Uniune se încălzeau cu gaze naturale.

Anul 2022 a reprezentat un an de criză energetică pentru Uniunea Europeană, marcat de o fluctuație a prețurilor, cu o creștere puternică având un maxim de 340 euro/ MWh în august 2022, urmat de o revenire la nivelul de 40 euro/MWh în martie 2023. Ajustările pe termen scurt s-au bazat mai ales pe creșterea puternică a importurilor de LNG (gaze naturale lichefiate), precum și pe reducerea cererii interne.

La nivel național, planul de avansare către independența energetică variază în funcție de țară, în funcție de gradul de dependență de gazul rusesc, poziționare geografică, resurse interne etc. În cazul țărilor central și est-europene, în mod tradițional legate de gazul rusesc, miza este și mai mare, având și o componentă geopolitică, sporită de proximitatea geografică de Rusia. Spre exemplu, Polonia, în cazul căreia Gazprom a stopat livrările de gaz din aprilie 2022, a investit într-un terminal LNG și în transportul de gaze norvegiene, prin Conducta Baltică, de-a lungul Danemarcei.

Țările din centrul și estul Europei integrează în strategiile anti-dependență dezvoltarea energiilor regenerabile, diversificarea surselor de aprovizionarea prin construirea de capacități de import al LNG, precum și integrarea mai bună a piețelor regionale de gaze naturale. Acestea, împreună cu eficientizarea consumului, se profilează ca soluții pentru criza gazelor naturale.

Importurile actuale de gaze rusești de pe continent, în funcție de traseele conductelor (sursa: statista.com)

BRUA. REUȘITĂ ROMÂNEASCĂ, CU BENEFICII PENTRU EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

BRUA (acronim al numelor țărilor participante, Bulgaria, România, Ungaria și Austria), reprezintă un nou coridor de transport al gazelor naturale „care să asigure valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piața românească și europeană și posibilitatea curgerii fizice bidirecționale permanente pe interconectările cu Bulgaria și Ungaria” (cf. Transgaz). Acest coridor permite României să se conecteze la culoarele regionale de transport, răspunzând noilor oportunități create de diversificarea rutelor de transport a gazelor naturale din zona Mării Caspice către Europa Centrală. De asemenea, facilitează accesul României la piețele europene, element util în condițiile exploatării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră.

Vă reamintim, în Marea Neagră există proiecte de exploatare în desfășurare, dezvoltate de BSOG, în perimetrul Midia. De asemenea, este preconizată o nouă exploatare în perimetrul Neptun Deep, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, către care au fost realizați pași importanți.  

BRUA – parte a Coridorului vertical

BRUA face parte din ceea ce se numește Coridorul vertical, o inițiativă de interconectare a rețelelor de gaze pentru o varietate mai mare a surselor de gaze naturale, precum și pentru susținerea unei  concurențe între furnizoriConform MAE, implementarea Coridorului Verticalva lega sistemele de transport al gazelor naturale din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria, cu scopul de a prelua o parte din volumele de gaze care ar putea fi disponibile prin infrastructura Coridorului Sudic. Componentele Coridorului Vertical sunt Interconectorul Grecia-Bulgaria, Interconectorul România-Bulgaria şi BRUA.

Coridorul Vertical a fost inițiat prin semnarea de către operatorii de transport implicați al unui Memorandum de Înțelegere în decembrie 2019. Primele companii participante au fost operatorii de sistem din România – SNTGN TRANSGAZ, Bulgaria – BULGARTRANSGAZ, Ungaria – FGSZ, Grecia – DESFA, precum și ICGB – compania care operează interconectorul Grecia-Bulgaria – IGB, după ce în anul 2016, în cadrul reuniunii CESEC de la Budapesta, ministerele de resort din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria au semnat o declarație comună a Miniștrilor Energiei pentru gazele naturale „Coridorul Vertical”.

BRUA  – un proiect desfășurat cu succes

În România, dezvoltarea SNT ca parte a BRUA este reprezentată de construcția unei noi conducte ce conectează Nodul Tehnologic Podișor cu Stația de Măsurare Gaze (SMG) Horia pe direcția Podișor- Corbu-Hurezani- Hațeg- Recaș- Horia.

lmplementarea Proiectului BRUA pe teritoriul României a fost concepută să cuprindă 2 faze:

Faza 1:

  • Conducta de transport gaze naturale Podișor- Recaș (479 km)
  • Stații de comprimare a gazelor (SCG) la Podișor, Bibești, Jupa, fiecare stație fiind echipată cu câte două agregate de comprimare (unul în funcțiune și unul în rezervă), cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecțional de gaze.

Faza 2:

  • Conducta de transport gaze naturale Recaș – SMG Horia  (50 km)
  • Amplificare SCG Podișor, SCG Bibești și SCG Jupa, fiecare stație fiind echipată cu încă un agregat de comprimare;
  • Amplificare SMG Horia.

Prin implementarea proiectului „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, Podișor- SMG Horia și 3 stații noi de comprimare (Jupa, Bibești și Podișor) (Faza 1)” se vor atinge, conform companiei inițiatoare, Transgaz, „urmatoarele obiective:

  • diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a țărilor europene;
  • transportul spre piețele Central Europene a rezervelor de gaze naturale din regiunea caspică;
  • asigurarea pe direcția Bulgaria a unei capacități de transport de 1,5miliarde mc/an gaze naturale;
  • dezvoltarea unei capacități de transport pe direcția Ungaria de 1,75 miliarde mc/an;
  • securitatea alimentării cu gaze a României prin acces la noi surse de gaze.”

BRUA. Încredere și finanțare europeană

BRUA Faza 1 a fost încheiat în noiembrie 2020, valoarea de realizare a proiectului fiind de 423 milioane euro. STC Jupa a fost inaugurată în data de 30 septembrie 2019, STC Podișor a fost inaugurată în data de 31 octombrie 2019, iar STC Bibești a fost inaugurată în data de 23 august 2020. (Sursă: financialintelligence.ro)

Transgaz a reușit implementarea proiectului BRUA faza 1 cu o economie de 11% față de valoarea bugetată inițial, în principal ca urmare a încheierii contractelor prin proceduri de achiziție transparente, într-un mediu concurențial.

În ceea ce privește contribuția europeană, Transgaz arată că la „data de 9 septembrie 2016 a fost semnat cu INEA contractul de finanțare nerambursabilă în valoare de 179.320.400 Euro, reprezentând 40% din cheltuielile eligibile estimate pentru proiectul BRUA Faza I”.

sursa foto: transgaz.ro

Pentru finanțarea proiectului „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria” (faza I) SNTGN Transgaz SA a contractat împrumuturi pe termen lung în valoare de 200 milioane EUR, în condiții extrem de avantajoase, de la instituții financiare internaționale de prestigiu, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare precum și de la Banca Comercială Română.

CONEXIUNEA CU MAREA NEAGRĂ. Un nou viitor pentru gazele off shore

sursa foto: gov.ro

Pe 16 martie 2023, la Palatul Victoria, în prezența Prim-ministrului României, Nicolae Ciucă, a fost semnat un acord între Transgaz, OMV Petrom și Romgaz. Acesta stabilește, conform declarației Prim-ministrului, citat de Agerpres construirea unei conducte de transport gaze naturale pe direcţia Tuzla-Podişor cu o lungime de peste 300 de kilometri. Estimată la 500 de milioane de euro, această investiţie va face posibil ca în nodul tehnologic de la Podişor gazele din Marea Neagră să intre în sistemul naţional de transport şi să ajungă, astfel, la operatorii economici şi la gospodăriile din localităţile racordate la sistem”.

Informații despre conducta Tuzla-Podișor:

  • Lungime totală de aproximativ 308,3 km care va conecta Țărmul Mării Negre cu Nodul Tehnologic Podișor pe direcția Țărmul Mării Negre – Amzacea – Vlaşin – Podişor.
  • Stația de Comprimare Gaze Podișor, conducta Țărmul Mării Negre – Podişor se cuplează cu conducta Dn 800 x 63 bar Podişor – Corbu, conductă care face parte din coridorul de transport gaze naturale Bulgaria-România-Ungaria-Austria.
  • Transgaz a alocat o capacitate de transport de 1.323.920.520 MWh pentru perioada 1 mai 2026 – 1 octombrie 2042. (Agerpres)

INTERCONECTORUL GRECIA-BULGARIA

Un alt proiect prin care România și Europa se bucură de noi surse de gaze naturale este interconectorul Grecia-Bulgaria. De asemenea, acest conector facilitează accesul la terminale de LNG, pentru o aprovizionare sigură a țării noastre și nu numai.

„Interconectorul Grecia-Bulgaria, parte componentă a Coridorului Vertical, va face legătura între Coridorul Sudic, respectiv Trans Adriatic Pipeline și BRUA, prin Giurgiu – Ruse, preluând gazele din zona Mării Caspice, Azerbaidjan și zăcământul Șah Deniz 2, precum și din terminale LNG din nordul Greciei. Prin Coridorul Vertical se vor diversifica sursele de gaze, iar România, Bulgaria și celelalte țări din Balcani și din Europa centrală și de est vor putea avea acces la alte surse de gaze față de cele tradiționale. Conducta va avea în prima etapă o capacitate de 3 miliarde de metri cubi pe an (bcm/an), iar în etapa a doua, după construirea unei stații de comprimare la Komotini, va avea o capacitate de 5 bcm/an. Interconectorul Grecia-Bulgaria prin conectarea la Coridorul Transbalcanic, poate prelua gaze naturale din zona Mării Caspice și Azerbaidjan, asigurând un plus de siguranță în aprovizionarea cu gaze naturale atât pentru România, cât și pentru întreaga regiune.”, a declarat Ion Sterian, descriind rolul și importanța acestui proiect.

CONSOLIDAREA COOPERĂRII CU GRECIA ȘI DESCHIDEREA CORIDORULUI VERTICAL CĂTRE ȚĂRI NON-UE

Pe 1 Decembrie 2022, la Atena, părțile implicate în Coridorul vertical, inclusiv Transgaz, au semnat un nou Memorandum de Înțelegere privind Coridorul Vertical, care, include ca parte semnatară și compania Gastrade din Grecia, proprietarul, dezvoltatorul și viitorul operator al terminalului offshore de GNL (gaz natural lichefiat) din nordul Greciei, de la Alexandroupolis.

În noul MOU este prevăzut că părțile vor putea analiza implicarea unor state non-UE în cazul în care această abordare este relevantă pentru implementarea Coridorului Vertical vizat.

COOPERAREA CU AZERBAIDJANUL. DRUMUL SPRE APROVIZIONAREA SUFICIENTĂ ÎNCEPE LA MAREA CASPICĂ

În căutarea sa de noi furnizori de gaze naturale, Uniunea Europeană a stabilit înțelegeri cu țări din afara contintentului, cum sunt Egiptul, Israelul și Azerbaidjanul.

Înțelegerea cu Azerbaidjanul va  crește accesul consumatorilor europeni la cantități mai ridicate de gaze naturale prin conductele Coridorului Sudic de Gaze. Înțelegerea semnată la 18 iulie 2022 între UE și statul de la Marea Caspică dublează cantitatea de gaz transportată prin Coridorul Sudic, până la 20 mil mc anual.

Între România și Azerbaidjan există un Parteneriat strategic, stabilit în anul 2009, cu componente de cooperare energetică, economică și de securitate etc. De fapt, țara noastră a fost prima membră UE care a stabilit un parteneriat strategic cu Azerbaidjanul.

În privința gazelor naturale, operatorii din Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia au propus, la 1 octombrie 2022, o inițiativă pentru transportul gazelor naturale prin rețelele integrate de transport algazelor. Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ și Eustream au schițat acțiuni comune privind extinderea cooperării dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan prin transportul de cantități suplimentare de gaze naturale prin rețelele lor existente.

Pe baza cooperării dintre companii de-a lungul anilor, și cu sprijinul fondurilor UE, cei 4 operatori și-au exprimat încrederea că un astfel de proiect ar oferi o rută alternativă sigură pentru aprovizionarea cu gaze în volume suficient de mari. Cu o infrastructură ce necesită intervenții minime, puțin cronofage, s-ar putea transporta până la 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, din Turcia și Grecia către Europa de Est, Centrală și de Vest, prin Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia.

CONEXIUNEA CU REPUBLICA MOLDOVA. ALTERNATIVA NECESARĂ CETĂȚENILOR DE PESTE PRUT

Transgaz a realizat conducta de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău, ce s-a dovedit deosebit de utilă în contextul crizei energetice. Astfel, în decembrie 2022, compania rusească Gazprom a limitat și apoi a oprit aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze naturale. De asemenea, este de menționat că Moldova nu are capacități de stocare proprii, conform IEA, utilizând facilități din România (echivalentul cantităților necesare pentru aprox. 1 săptămână) și Ucraina.

În această situație, țara noastră a livrat gaze către Republica Moldova, după cum a relatat RFI. Astfel, România a fost capabilă să ajute la stabilizarea energetică a Republicii Moldova și la menținerea echilibrului economic și chiar social într-o zonă aflată foarte aproape de zonele de conflict din Ucraina.

Lasă un răspuns

Închideți meniul
Federația Patronală Petrol și Gaze

Ghica House
Strada Ion Ghica, nr. 13, Sector 3, București