„În momentul actual, gazul din Marea Neagră va asigura independența energetică a României, securitatea energetică a regiunii și un impuls economic pentru România.”
CRISTIAN HUBATI, MEMBRU AL BOARDULUI FEDERAȚIEI PATRONALE PETROL ȘI GAZE
„Marea Neagră este importantă pentru că vorbim de resursele disponibile, vorbim de țările riverane, care sunt interesate să dezvolte proiecte comune. Și aș vrea să menționez în primul rând Tratatul pe care România îl are cu țări precum Georgia, Azerbaidjan, Ungaria, privind cablul subteran.”
OANA ÖZMEN, DEPUTAT, SECRETARUL COMISIEI PENTRU INDUSTRII ȘI SERVICII
„Și pentru Statele Unite Marea Neagră a devenit o mare extrem de importantă. Ceea ce este bine, pentru că înseamnă că suntem în siguranță, în securitate. Într-adevăr, regiunea a devenit și din punct de vedere energetic deosebit de importantă.”
ANTAL LÓRÁNT, SENATOR, PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU ENERGIE
„O parte dintre decidenții din Uniunea Europeană au început să redescopere nevoia de a avea totuși o producție în interiorul UE. Și atunci, cred că, dintr-o dată, Marea Neagră poate fi un mare punct de interes.”
CRISTIAN BUȘOI, PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, PE
Noua Economie, 18 iunie 2024.
„Securitatea energetică – o problemă europeană cu soluții de la Marea Neagră”
Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist
Cristian Hubati, Membru al Boardului Federației Patronale Petrol și Gaze
Oana Özmen, Deputat, Secretarul Comisiei de Industrii şi Servicii
Antal Lóránt, Senator, Președinte al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale
Intervenție online:
Cristian Bușoi, Membru al Parlamentului European, Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
Dialogul cu Cristian Hubati a abordat teme referitoare la Marea Neagră, ca sursă de securitate energetică pentru țară și regiune, dar și la noile tehnologii necesare pentru ca tranziția energetică să reușească.
ENERGIA PRODUCE BUNĂSTARE – UN ADEVĂR DE-O VÂRSTĂ CU OMENIREA
„Consumul de energie generează bunăstare pentru populație. Gazul este un mod de a converti în energie această bunăstare.”
GAZELE NATURALE – ENERGIA CE NE MENȚINE STILUL DE VIAȚĂ ACTUAL
„Vă dau doar un exemplu. Un search pe google, care dă răspunsuri multiple și după aceea trebuie să cauți în continuare, versus un search cu ai. Search-ul cu ai consumă de 10 ori mai multă energie, dar îți dă răspunsuri unice, filtrează deja. Deci numai de aici, dacă începem să ne uităm, va exista o creștere exponențială a consumului. Și atunci trebuie să ținem minte că gazele, ca și combustibil de tranziție, înlocuiesc alte surse, precum cărbunele, care au emisii mult mai mari pe unitate. Proiectul neptun deep are emisii de carbon de 2,2 kg pe baril echivalent. Este extrem, extrem de jos față de industrie. Industria offshore este undeva la 16. România va susține tranziția cu o sursă cu emisii extrem de mici, datorită tehnologiei aplicate.”
CCUS + GEOTERMAL, ECUAȚIE DIN SISTEMUL ROMÂNIEI CU EMISII REDUSE
„Am identificat carbonul ca fiind una din sursele de poluare. Și atunci trebuie să-l sechestrăm, să-l extragem din atmosferă. Intervin tehnologiile pe partea de capturare a emisiilor de carbon și de stocare sau utilizarea lor. Faimoasele carbon capture and storage, care sunt un subiect extrem de stabil tehnic, extrem de important, pentru că fără aceste tehnologii, nu vom putea să săînchidem toată ecuația consumului și a emisiilor. Ulterior, întorcându-ne la energie, există partea de geotermal, care produce energie termică, produce energie electrică.”
ȘTACHETA STOCĂRII DE CARBON ESTE SUS. CUM SE ANTRENEAZĂ STATUL PENTRU A FACE SALTUL?
„E aceeași poveste ca pentru investițiile pe proiectele de producție de energie. Durata este relativ mare, sunt o grămadă de actori implicați, ai nevoie de mediul legislativ, stabilitate fiscală, ai nevoie de securitate în zonă. Fiind o tehnologie care acum se scalează, CCS-ul are nevoie de un cadru legislativ care e în dezvoltare în momentul ăsta. Trebuie accelerat pentru că există deja norme europene, directive europene, care impun României o anumită cotă de stocare de carbon pe an. Bruxelles-ul a creat un cadru și targeturi pentru toate țările membre. România are un target destul de ambițios în privința ăsta alocat.”
DE CE AU GAZELE NATURALE UN VIITOR ÎN EUROPA?
„Acum producem prin tehnologie, prin motoare termice, prin turbine, din diverși combustibili. Producția de energie din gaze are un randament extrem de bun, conversia se face fără a distruge practic randament. Suplimentar, este cu 60% mai puțin poluantă decât din cărbune.”
POLITICIENI ÎN DIALOG PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI ENERGETIC
Deputatul Oana Özmen și senatorul Antal Lóránt au punctat câteva elemente despre viitorul politicilor energetice, tehnologiile de interes pentru decarbonare și necesitatea investițiilor pentru o industrie competitivă, oferind și o nouă definiție a securității energetice. Vă invităm să urmăriți întregul dialog:
SPRE CE TIP DE ENERGIE SE ÎNDREAPTĂ EUROPA?
OANA ÖZMEN: „Este foarte important ce tip de investiții face și ce tip de resurse. De ce? Pentru că în Europa, în acest moment, toată lumea investește cam în același segment. Avem foarte multe panouri fotovoltaice, chiar și în zonele în care nu avem însorire. Avem tendința să utilizăm un anumit tip de resurse în defavoarea altora. Există iarăși componenta, pe care România o are și care este extrem de necesară, a energiei nucleare, care este extrem de importantă în tranziție. În același timp, ce trebuie să facă România este să se devină un hub energetic. Dar, pentru asta, trebuie neapărat să dezvolte programe regionale. Asta înseamnă că trebuie să conlucreze cu țările din jur, Bulgaria, Ungaria, Grecia, astfel încât să poată să devină un hub energetic.”
TEHNOLOGIILE CARE CONTEAZĂ
OANA ÖZMEN: „Știu că sunt foarte mulți sceptici cu privire la utilizarea hidrogenului. Totuși, el va juca un rol. Ceea ce este important și ce ar trebui să facem noi, în comparație cu alte state, de exemplu Bulgaria, care a anunțat anul acesta în mai 2024 că a inaugurat prima stație de încărcare pe hidrogen. Ungaria a reușit și și-a propus să aibă o fabrică care să producă peste 10 MW hidrogen. Or, în timp ce celelalte țări își fac foarte bine temele, noi încă avem probleme de implementare. Dacă vorbim de securitatea energetică a României, ea trebuie să fie o prioritate, dar eu aș vedea-o ca pe o prioritate alături de alte câteva capitole. Vorbim de economie și aici vorbim clar care sunt prioritățile noastre pentru industrie. Pentru industriile poluatoare, e clar că trebuie să le dăm această șansă de a utiliza hidrogen. Că el va fi un mix, că va fi un hidrogen albastru, că vom folosi, și bine am făcut că în lege noi am folosit, și reutilizarea hidrogenului carbon. Sper că tehnologia va fi suficient de matură și că vom reuși să utilizăm hidrogen verde, așa cum, de fapt, ne-am propus, pentru că asta este de fapt ținta.”
ROMÂNIA ÎNDEPLINEȘTE CELE 3 CONDIȚII PENTRU SECURITATE ENERGETICĂ
ANTAL LÓRÁNT: „În ultima perioadă, eu obișnuiesc să încerc să fac o redefinire a ceea ce înseamnă securitate energetică. Pentru că securitatea energetică, cel puțin din perspectiva mea, și cred că este o perspectivă corectă, înseamnă că trebuie să se întâlnească trei elemente extrem de importante: capacitatea de producție, capacitatea de distribuție a energiei produse și capabilitatea de apărare a acestor rețele de distribuție și capacităților de producție a energiei electrice sau a gazelor naturale. De ce este important să subliniem aceste trei elemente? Pentru că în cazul în care un stat nu are aceste trei elemente, are o problemă la capitolul de securitate energetică. Bineînțeles, dacă dezvoltăm ideea de securitate energetică și avem aceste trei elemente, pe care România, Slavă Domnului, le are, atunci, într-adevăr, putem să spunem că avem securitate energetică și probabil putem să devenim și furnizori de securitate energetică.”
VREA EUROPA SĂ „MAKE INDUSTRY GREAT AGAIN”?
ANTAL LÓRÁNT: „Deci, dacă politicile energetice se bazează pe idei pragmatice, atunci trebuie să vedem ce vrem noi de la noi, Uniunea Europeană. Vrem ca să avem un rol important economic la nivel mondial? Vrem să rămânem cu o industrie care este în stare să producă produse europene sau nu? Dacă ajungem la concluzia că nu mai vrem să avem acest rol, atunci bineînțeles putem să mergem cu o viteză majoră, cu această tranziție energetică, în direcția în care suntem astăzi. Dar eu cred că este o direcție greșită și, ceea ce este extrem de important, tranziția energetică are un cost major. Trebuie să vorbim foarte clar despre aceste costuri și trebuie să vedem cine plătește la urmă aceste costuri. Dar, încă o dată, trebuie să punem Europa pe harta lumii și trebuie să spunem foarte clar ce vrem noi, continentul, să devenim, cu toate statele membre a Uniunii Europene și, când am luat această decizie, să revenim la politici energetice pragmatice.”
ALEGERILE EUROPENE ȘI ENERGIA. SCHIMBĂRILE PE CARE LE AȘTEPTĂM
În intervenția din cadrul emisiunii Noua Economie, europarlamentarul Cristian Bușoi, Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, s-a referit la miza gazelor naturale în actualul context geopolitic, la schimbările declanșate de noile alegeri europene, precum și la capacitatea țării noastre de a contribui la creșterea competitivității industriale la nivel european.
SCHIMBARE DE PARADIGMĂ ÎN EUROPA
„În ceea ce privește politica energetică, pentru că despre asta este vorba atunci când vorbim de Neptun Deep și de Marea Neagră, aici s-a înțeles nevoia unei balansări, pentru că nu vom putea ține sistemul energetic doar din regenerabile. Chiar dacă investițiile în baterii devin extrem de interesante, și există foarte mult interes peste tot în UE, există și nevoia de produce și din alte surse. Unele țări resping energia nucleară, nu e cazul României, evident, dar sunt țări, inclusiv în vecinătatea României. Plus nevoia de a avea în continuare gaz pentru anumite industrii, care vor investi în captarea carbonului, care nu pot înlocui total gazul, și din zona de încălzire, mai ales încălzire centralizată, pentru că nu vom putea utiliza imediat pompele electrice.”
ROMÂNIA AR PUTEA DEVENI EXPORTATOR DE COMPETITIVITATE INDUSTRIALĂ
„Prețurile încă mari la energie reprezintă una dintre problemele legate de competitivitatea industriei europene pentru că, mai ales pentru industriile energointensive, în mod evident, costul ridicat îi face să fie mai puțin competitivi la nivel global. Asta, coroborat, vorbim de anumite industrii, cu prețul certificatelor de CO₂, legislația legată de climă. Rămâne de văzut dacă se vor adeveri proiecțiile, tot ceea ce înseamnă revoluția digitală, inteligența artificială și tot ce înseamnă digitalizarea societății în următorii ani. Atunci, teoretic, da, România poate contribui la creșterea competitivității pentru că avem proiecte foarte ambițioase, avem, în mod evident, pe partea de nuclear, încă 2 unități, plus refacerea, modernizarea celor existente, avem foarte multe proiecte, cel puțin potențiale, în domeniul energiilor regenerabile, avem și proiectele de producție de electricitate pe gaz. Teoretic, am putea să devenim un exportator, dar, evident, aici nu ține doar de cum reușim să implementăm aceste capacități de producție, unele dintre sunt încă doar pe hârtie, ci și de cum se investește în infrastructura de transport, inclusiv în partea de interconectare.”
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura cea mai bună experiență de navigare pe site-ul nostru. Dacă veți continua navigarea, presupunem că acceptați aceste cookie-uri.AcceptDespre confidențialitatea datelor dvs.
