Treci la conținutul principal

O știre recentă arată că OMV Petrom a achiziționat o participație de 50% din „Respiră Verde”, lider în colectarea uleiului alimentar uzat în România.  Finalizarea tranzacției este estimată să aibă loc în primul trimestru al anului 2024. „Uleiul alimentar uzat este una dintre principalele materii prime regenerabile pentru a produce combustibil de aviație sustenabil (SAF) și biodiesel (ulei vegetal hidrotratat – HVO1). Utilizarea acestora în transport reduce considerabil emisiile de carbon. În cazul utilizării SAF, emisiile de CO₂ rezultate din zborurile comerciale sunt cu aproximativ 80% mai mici față de combustibilul convențional.”, se arată în comunicatul companiei.

Această achiziție este importantă în contextul tranziției energetice: țara noastră trebuie să-și pregătească toate resursele și capacitățile pentru a produce energie cu zero emisii de dioxid de carbon. De asemenea, reprezintă un nou prilej de a ne aminti că sectorul de petrol și gaze poate aduce o contribuție importantă la decarbonarea României, prin  investiții și  know-how.

Tipuri de biocombustibili

Biocombustibilii sunt importanți pentru decarbonizarea sectorului de transport: adăugarea bicombustibililor în combustibilii tradiționali conduce la o scădere importantă a emisiilor de CO2.

Conform Comisiei Europene, biocombustibilii sunt derivați direct sau indirect din biomasă și pot fi împărțiți în trei categorii:

Biocombustibili solizi (de ex. lemn de foc, reziduuri de lemn, pelete de lemn, deșeuri animale, material vegetal etc.)

Biocombustibilii solizi înseamnă materialul organic solid, nefosil, de origine biologică (cunoscut și sub denumirea de biomasă), care poate fi utilizat pentru producerea de căldură sau generarea de energie electrică.

Biocombustibili lichizi (biobenzină, biodiesel, biokerosen etc.)

Biocombustibilii lichizi includ toți combustibilii lichizi de origine naturală (de exemplu, produși din biomasă și/sau fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor), ce pot fi amestecați cu sau pot înlocui combustibilii lichizi de origine fosilă.

Biogaze (obținute prin fermentație anaerobă sau procese termice)

Biogazul este un gaz compus în principal din metan și dioxid de carbon produs prin fermentația anaerobă a biomasei sau prin procese termice din biomasă, inclusiv biomasa din deșeuri.

O altă clasificare se referă tipul de materie primă utilizată pentru a produce biocombustibilii și la caracteristicile tehnologice:

Biocombustibilii de prima generație sunt produși din materii prime comestibile, de exemplu, bioetanol din porumb și trestie de zahăr și biodiesel din oleaginoase (soia, rapiță și floarea-soarelui), folosind tehnologii și procese bine înțelese și viabile din punct de vedere economic, cum ar fi fermentația, distilarea și transesterificarea.

Biocombustibilii de a doua generație sunt produși din subproduse agricole sau materiale celulozice precum lemn, frunze și iarbă, ce pot fi obținute pe terenuri marginale. Ele sunt produse prin transformarea progresivă a celulozei pentru a produce în cele din urmă alcool. Aceste procese pot fi costisitoare și cronofage, necesitând echipamente sofisticate și instalații la scară mai mare.

Biocombustibilii de a treia generație sunt obținuți din materii prime cultivate în mediul acvatic, cum ar fi algele. S-a demonstrat că algele au un potențial mare ca materie primă pentru biocombustibili, datorită capacităților lor de a produce cantități mari de materie cu resurse reduse.

Biocombustibilii de a patra generație se obțin din microorganisme ameliorate genetic, de exemplu, alge, drojdie, ciuperci și cianobacterii.

Biocombustibilii din a doua, a treia și a patra generație sunt denumiți în mod obișnuit „biocombustibili avansați” și se consideră că prezintă multe avantaje față de combustibilii din prima generație, dar sunt încă în faza de cercetare și dezvoltare și nu și-au atins întregul potențial comercial.

Legislație românească, ținte europene

Din data de 1 iunie 2023, stațiile din România vând benzină şi motorină în amestec cu bioetanol şi biodiesel. Bioetanolul din benzină provine în special din porumb, grâu și sfeclă de zahăr, iar biodieselul se obţine din rapiță, soia, dar şi grăsimi animale.

Această măsură se integrează în acțiunile realizate pentru ca România să-și atingă ținta de reducere a gazelor cu efect de seră cu minimum 6%, prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, precum și ținta de minimum 10% energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport prevăzută în Legea nr. 220/2008. (cf. sgg.gov.ro)

La nivel european, Comisia a stabilit o țintă de 10% de bicombustibil folosit în transport, până în 2020, și de 14% din energia consumată în transportul rutier și feroviar până în 2030.

Producția românească de bicombustibili – încă în perioada de început

Conform lui Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă, în România producția de biocombustibili este încă în stadiu incipient, dar potențialul este ridicat:

„În România există momentan doar producție de biodiesel, cu o capacitate de aproximativ 250 kt/an, reușind să acopere o mare parte din cererea locală. România are potențial să construiască atât fabrici de etanol, cât și de biodiesel, dar si de HVO (hydrotreated vegetable oil), având un puternic sector agricol.”

INDUSTRIA DE GAZE – susținere pentru decarbonare

Producția de combustibil din uleiul uzat este doar unul dintre exemplele pentru modul în care industria de petrol și gaze se poate implica pentru dezvoltarea unor tehnologii ce susțin decarbonarea.

Printre alte tehnologii ce pot servi decarbonării, cu potențial în România, ținând cont de resursele noastre, se numără:

  • CCS (captare și stocare de carbon) – stocarea carbonului se realizează în foste depozite de gaze naturale, iar industria noastră are un know-how avansat în această privință.
  • Hidrogen – experiența în construirea unei infrastructuri sigure, de exemplu, este un aspect prin care industria de gaze ar putea contribui la dezvoltarea acestei tehnologii.

Lasă un răspuns

Închideți meniul
Federația Patronală Petrol și Gaze

Ghica House
Strada Ion Ghica, nr. 13, Sector 3, București