Țările UE și-au asumat ținte de decarbonare, adică de reducere a emisiilor naționale față de nivelul anului 1990, posibile doar prin utilizarea mai redusă și, în timp, renunțarea la combustibilii fosili. Necesarul în creștere de energie presupune adoptarea unor tehnologii care să ne permită producția de energie cât mai curată, cu emisii cât mai reduse de dioxid de carbon.
ROMÂNIA ARE DATORIA DE A-ȘI FOLOSI ATUURILE
Pentru reușita acestei tranziții, fiecare stat își îndreaptă atenția către diferite surse de energie, în funcție de resursele naturale, forța de muncă ce poate fi direcționată către noile domenii și experiența tehnologică acumulată în sectoarele de producție a energiei. În cazul României, relieful, resursele subsolului, rețeaua hidrografică permit dezvoltare a numeroase tipuri de energie regenerabilă, pe întreaga suprafață a țării:
-
- Energie solară – acest sector a cunoscut o creștere susținută în ultimii ani;
- Energie eoliană – atât pe uscat, cât și offshore (în largul mării). Legea pentru energia eoliană offshore a fost adoptată în anul 2024.
- Energie geotermală. Această resursă este una dintre cele mai puțin dezvoltate, deși oferă numeroase avantaje.
În România, energia geotermală este deja folosită, deși este departe de a-și atinge potențialul. Până în acest moment, tehnologia folosită este cea cu buclă deschisă: este cazul municipiului Oradea, care a realizat un sistem de producție a energiei termice, de care beneficiază deja 4800 de locuitori. Alte unități sunt în lucru la Oradea, pentru extinderea capacității de producției. „Până acum, toate investițiile pe geotermal se opresc la tipul schimbătoarelor de căldură, dar fiindcă partea de retur ajunge la 45 de grade folosim pompele de căldură și astfel reușim să mai absorbim energie, căldură, din apa geotermală și să preparăm un agent termic la 85 de grade. Suntem singurii din țară care aplicăm această metodă combinată. În final, apa geotermală reziduală o injectăm la temperatură mult mai joasă”, a declarat managerul de proiect Daniel Țigan, din cadrul Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională (DMPFI) a Primăriei Oradea.
LEGISLAȚIA – ELEMENTUL CARE POATE BLOCA SAU ACCELERA O TEHNOLOGIE
Legislația are capacitatea de a stimula, respectiv de a bloca implementarea unei noi tehnologii. Există mai multe tipuri de legi de luat în calcul la unei noi tehnologii: legi generale, legi specifice sectorului, precum și prevederi speciale pentru inovații.
Autoritățile, sectorul privat, societatea civilă trebuie să colaboreze inclusiv pentru realizarea cadrului legislativ necesar pentru dezvoltarea energiei geotermale. Ca și în cazul altor tehnologii, inexistența unei legislații clare frânează dezvoltarea energiei regenerabile, privând România de tehnologii moderne, eficiente, cu beneficii pentru un mare număr de locuitori.
Conform documentului de politici realizat de Federația Patronală Petrol și Gaze, una dintre principalele măsuri care ar putea facilita dezvoltarea acestei tehnologii ar fi „revizuirea actualei Legi a Minelor 85/2003, pentru a prevedea:
(1) o definiție clară a energiei geotermale, inclusiv o terminologie extinsă pentru a defini în mod explicit căldura geotermală, energia geotermală și exploatarea apei geotermale printre resursele care pot fi exploatate;
(2) un proces de autorizare simplificat / unic, cu criterii transparente pentru cererile investitorilor; (3) un acces facil la procedurile de autorizare și perioade rezonabile de acordare; și (4) perioade mai lungi pentru permisele de foraj acordate pentru aplicațiile geotermale.
Aceste puncte sunt menționate și în Strategia energetică a României 2025 – 2035, varianta propusă pentru consultare publică de către Ministerul Energiei în iunie 2024.
Conform documentului de politici propus de Federația Patronală Petrol și Gaze, legea ar trebui să ia în considerare câteva aspecte specifice acestei tehnologii:
-
- investiția inițială în cazul tehnologiei în circuit închis este mult mai mare decât în cazul sistemelor convenționale de captare a căldurii, cu recuperare în timp.
- costurile operaționale pe termen lung sunt semnificativ mai mici decât în cazul aplicațiilor tradiționale.
- are potențialul de a genera noi locuri de muncă pe plan național.
- Are capacitatea de a îmbunătăți performanța generală de mediu a țării.
INIȚIATIVE LA NIVEL EUROPEAN
La începutul anului 2024, Parlamentul European a votat o rezoluție pentru crearea unei strategii privitoare la energia geotermală europeană.
Rezoluția se referă la:
• O strategie europeană pentru energia geotermală, care să reducă sarcinile administrative și să sprijine investițiile în clădiri, industrie și agricultura din Uniune.
• O Alianță Industrială a Geotermiei pentru a accelera implementarea bunelor practici și implementarea eficientă a legislației.
• O schemă de asigurare pentru reducerea riscului financiar.
• Încurajarea statelor membre să elaboreze strategii naționale pentru energia geotermală.
• Sprijin pentru regiunile în tranziție, de exemplu pentru cele unde se poate realiza tranziția la cărbune la energie geotermală.
Legislația europeană are numeroase prevederi la energia geotermală, lista acestora fiind prezentată în studiul „The Legal Governance of Geothermal Energy in Europe: A Historical Review and an Indicator Analysis”, realizat de cercetătorii maghiari Mária Hámor-Vidó, Tamás Hámor, Rim Khedri, Katalin Bódis, Anikó N. Tóth.
