Gazele naturale reprezintă, conform Taxonomiei, un combustibil de tranziție, datorită impactului redus asupra mediului. În contextul dezvoltării surselor de energie regenerabile, este important că România se poate baza în continuare pe resursele de gaze și poate valorifica atuul siguranței în aprovizionare și al stabilității sistemului energetic pe care acestea îl oferă.
De asemenea, datorită gazelor naturale, România se poate transforma într-un pilon de stabilitate în regiune. Producția internă poate contribui la independența energetică națională și la siguranța în aprovizionare a țărilor vecine.
Susținere pentru tranziția energetică
Acces echitabil la energie pentru populație
Pilon de stabilitate în regiune
ECHILIBRU PENTRU SISTEMUL ENERGETIC
Energia regenerabilă este în continuă dezvoltare și devine din ce în ce mai ieftină. Dar, energia solară, eoliană și chiar hidroenergia pun o problemă importantă: dependența condițiilor climatice. Gazele naturale reprezintă o modalitate de echilibrare a sistemului energetic, care trebuie să asigure aprovizionarea continuă a agenților economici și a populației, dincolo de contextul meteo. De aceea, gazele naturale reprezintă un factor de siguranță intern, în condițiile discontinuității producției de regenerabile, dar și al volatilității consumului.
SUSȚINERE PENTRU NOILE TEHNOLOGII
Prin potențialul de producere a hidrogenului, în tandem cu utilizarea tehnologiei CCS, gazele naturale pot contribui la decarbonarea unor sectoare precum transportul și clădirile, dar și la funcționarea unor domenii cum este cel al îngrășămintelor. Prin aceasta, gazele naturale de producție internă contribuie la diminuarea importurilor și echilibrarea balanței comerciale a României.
CONTRIBUȚII IMPORTANTE ÎN ECONOMIE
Siguranța aprovizionării, acces oferit românilor printr-o rețea de distribuție extinsă, capacitatea de a integra noi tehnologii, toate aceste funcții ale sectorului de petrol și gaze sunt importante pentru economia și societatea românească. Contribuțiile consistente la bugetul de stat, prin diverse taxe și impozite, completează gama de beneficii pe care acest sector le aduce României.
Studiul Contribuţia industriei de petrol şi gaze la economia României (ediţia a 3-a, actualizată şi extinsă), realizat de Federația Patronală Petrol și Gaze și CPAG, arată rolul jucat de acest sector în economia românească:
„Impactul total al sectorului de petrol și gaze în economie (i.e., incluzând efectele directe, indirecte și induse) este semnificativ la nivelul ultimilor ani. Acesta a crescut de la 3,2% din PIB în 2020 la 4,2% din PIB în 2021 și 7,9% din PIB în 2022. Contribuțiile fiscale totale plătite de către sectorul de petrol și gaze la bugetul consolidat al statului, au fost de 30,1 miliarde lei în 2021 și 48,8 miliarde lei în 2022, reprezentând 7,9% și, respectiv, 10,6% din veniturile totale ale statului.”.
De asemenea, studiul relevă importanța acestui sector prin prisma numărului de angajați:
„La finalul anului 2022, numărul de locuri de muncă susținute direct de către sectorul de petrol și gaze era de aproape 64.000. Luând în considerare efectele indirecte și induse, acesta devine 152.000, reprezentând 3% din totalul numărului de angajați din România.”
INFRASTRUCTURA
Aprovizionare internă și interconectare cu țările vecine
Aprovizionarea cu gaze naturale oferă predictibilitate și reprezintă un răspuns sigur la cerințele economiei. Aceasta se datorează atât faptului că România dispune de resurse naturale, dar și infrastructurii sigure și bine dezvoltate.
Infrastructura reprezintă și un factor de cooperare regională și de transformare a României într-un pilon de securitate energetică în regiune. Țara noastră, prin intermediul amplei rețele de transport al gazelor naturale, se integrează într-un sistem european ce are drept scop diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, necesar în condițiile agresiunii rusești din Ucraina.
BRUA
(acronim pentru Bulgaria, România, Ungaria și Austria) permite țării noastre să se conecteze la culoarele regionale de transport, inclusiv a celor ce leagă zona Mării Caspice de Europa Centrală. De asemenea, facilitează accesul României la piețele europene, factor favorabil în condițiile producției de gaze naturale din Marea Neagră.
Conducta de transport gaze naturale Tuzla-Podişor
cu o lungime de peste 300 de kilometri. Aceasta va face posibil ca în nodul tehnologic de la Podişor, gazele din Marea Neagră să intre în sistemul naţional de transport. Transgaz a alocat o capacitate de transport de 1.323.920.520 MWh pentru perioada 1 mai 2026 – 1 octombrie 2042.
Interconectorul Grecia-Bulgaria,
parte a Coridorului Vertical, facilitează accesul la terminale de LNG, pentru o aprovizionare sigură a țării noastre și nu numai. Interconectorul Grecia-Bulgaria, prin conectarea la Coridorul Transbalcanic, poate prelua gaze naturale din zona Mării Caspice și Azerbaidjan, asigurând un plus de siguranță în aprovizionarea cu gaze naturale pentru România și pentru întreaga regiune.
Conducta de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău,
prin care țara noastră a ajutat la stabilizarea energetică a Republicii Moldova, într-un context geopolitic dificil: sistarea de către Rusia a furnizării de gaze naturale. De asemenea, în septembrie 2023 compania Transgaz a preluat, prin subsidiara sa, Vestmoldtransgaz, operarea Sistemului Național de Transport gaze naturale din Republica Moldova.
Producția de gaze naturale din Marea Neagră
Perimetrul Midia
Black Sea Oil & Gas (BSOG) și partenerii săi (Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia) au început oficial producția de gaze în Marea Neagră în perimetrul Midia, în luna iunie 2022, marcând astfel debutul extracției primelor gaze „noi” din Marea Neagră.
„Primul an de producție de gaze naturale din proiectul MGD a fost peste așteptările inițiale ale BSOG prin livrarea primul miliard de metri cubi de gaze naturale cu o lună mai devreme decât era planificat. Testele din luna martie 2023 pentru creșterea capacității de producție s-au realizat cu succes, iar compania se află în prezent în discuții cu autoritățile cu privire la o potențială creștere a producției zilnice în T4 2023 cu până la 25%.” (economica.net).
Proiectul Neptun Deep
În iunie 2023, OMV Petrom și Romgaz au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale Domino și Pelican Sud. Până la finalul anului 2023, peste 80% dintre acordurile de execuție au fost atribuite. Obiectivele pentru 2024 sunt finalizarea atribuirii principalelor contracte, activitățile de autorizare, începerea construcției și pregătirea forajului pentru prima sondă de explorare, în 2025. Prima producție de gaze naturale este așteptată în 2027. Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre și primul proiect offshore în ape de mare adâncime din România. Investițiile estimate pentru dezvoltarea proiectului se ridică până la 4 miliarde EUR. Se estimează că Neptun Deep va furniza un volum total de circa 100 miliarde metri cubi de gaze naturale. România va deveni astfel cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
