Hidrogenul, considerat un combustibil foarte promițător deoarece, prin arderea sa, rezultă doar apă, emisiile de CO₂ la ardere fiind nule.
Unul dintre obiectivele cele mai importante la nivel european pentru următoarea perioadă este obținerea hidrogenului cu amprentă de carbon cât mai redusă, la un preț competitiv, care să-l facă ușor de adoptat. Pe măsură ce piața hidrogenului se va dezvolta, este de așteptat ca prețul acestuia să scadă.
Hidrogenul prezintă aplicații diverse, ceea ce a dus la crearea conceptului de „economie a hidrogenului”, posibilă în viitor.
Decarbonarea și menținerea competitivității în industrie
Transport
(chiar și pe distanțe lungi)
Combustibil
pentru încălzire
Stocarea surplusului de energie regenerabilă
PALETA DE CULORI A HIDROGENULUI
Auzim de existența mai multor tipuri de hidrogen: gri, albastru, verde, turcoaz etc. Desigur, din punct de vedere chimic, nu putem vorbi despre o culoare a hidrogenului, acest gaz fiind, în fapt, incolor.
„Curcubeul” hidrogenului vine din nevoia de a indica modalitatea de producție a hidrogenului, cu indicii și asupra amprentei de carbon a producției acestuia.
Hidrogenul gri:
obținut din gaze naturale, presupune emisii relativ crescute de carbon.
Hidrogenul albastru:
produs din gaze naturale însă ce captează sau utilizează emisiile de carbon.
Hidrogenul verde:
obținut din apă, în procesul de producție este folosită electricitate din surse regenerabile. Emisiile de carbon sunt nule.
Hidrogenul turcoaz:
produs din gaze naturale, mai exact prin piroliza metanului, presupune obținerea carbonului solid ca produs secundar. Nu este neutru din punctul de vedere al emisiilor.
Hidrogenul galben:
rezultat al electrolizei, din apă, cu ajutorul energiei solare. Este considerat …„verde”, adică sustenabil, neavând emisii de carbon.
Hidrogenul roz:
produs tot prin electroliză, cu utilizarea energiei nucleare.
Hidrogenul negru/maro:
este produs din cărbune (dar, uneori, acest nume este dat și hidrogenului provenit din combustibili fosili).
STRATEGIA PENTRU HIDROGEN
Legislația românească, pe drumul cel bun.
În noiembrie 2023, Ministerul Energiei a lansat spre dezbatere proiectul privind „Strategia Națională a Hidrogenului”, în care sunt definite patru obiective generale şi 23 obiective specifice, precum și un plan de acțiuni pentru 2030.
Cele 4 obiective generale sunt:
DECARBONIZAREA PRODUCȚIEI DE HIDROGEN DIN GAZE NATURALE
Pentru țările cu resurse de gaze naturale, printre care se numără și România, este importantă găsirea unor soluții pentru ca producția de hidrogen din gaze naturale să aibă o amprentă de carbon cât mai mică.
Hidrogenul poate fi obținut din gaze naturale:
Prin reformarea metanului
Procesul de reformare a metanului duce la emisii de dioxid de carbon. Dar, emisiile de dioxid de carbon pot fi reduse prin utilizarea tehnologiei CCS (captare, transport și stocare a carbonului). Se dovedește, astfel, că tranziția energetică și protecția mediului de emisii intense presupun nu „soluții minune”, ci un melanj de tehnologii atent format și o sinergie între diversele modalități de decarbonare și de producție a energiei.
Prin piroliză
În cazul pirolizei metanului, carbonul obținut este în formă solidă, poate fi utilizat în procese industriale și nu necesită apelul la tehnologia CCS, dar specialiștii consideră că pot exista îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența acestei tehnologii.
În concluzie, dezvoltarea CCS și inovația tehnologică sunt două căi prin care România își poate utiliza bogatele resurse de gaze naturale, cu un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător.
PRIMII PAȘI CĂTRE TEHNOLOGIA HIDROGENULUI
Proiecte-pilot
România cunoaște câteva proiecte inovatoare în domeniul hidrogenului.
Menționăm doar 2 dintre acestea:
Amestecul de gaze naturale și hidrogen
Acest proiect pilot s-a finalizat în martie 2024 și a dovedit că hidrogenul poate fi utilizat în rețelele deja existente, în combinație cu gazele naturale, pentru uzul populației.
Producția de hidrogen din regenerabile
Spre exemplu, centrala de la Petrobrazi ar putea fi unitatea ce va produce hidrogen verde din energie regenerabilă, în urma unei investiții totale de 140 milioane de euro, dintre care 50 de milioane de euro au fost obținute prin PNRR. Decizia finală de investiție va fi luată în anul 2024.
