Treci la conținutul principal

România trebuie să valorifice inteligent toate oportunitățile oferite de tranziția energetică pentru dezvoltarea economică a țării. Iar una dintre direcțiile de viitor este captarea și stocarea carbonului (CCS), o tehnologie esențială pentru reducerea emisiilor de carbon la nivel global. Cu o istorie bogată în industria petrolieră, România poate deveni un actor regional important în acest sector.

Ca stat membru UE, România s-a angajat să atingă neutralitatea climatică în 2050. O parte a soluției pentru reducerea concentrației de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă este de a capta aceste emisii din procesele industriale și din arderea combustibilului și de a le depozita în subteran – proces cunoscut sub denumirea de captare și stocare geologică a CO2 (CCS).

Viitorul Energiei explică, în următorul infografic, ce presupune, în principiu, această tehnologie.

Dincolo de beneficiile de mediu oferite prin reducerea emisiilor, dezvoltarea proiectelor CCS are o importanță strategică pentru a asigura un viitor sustenabil unora unele dintre cele mai importante sectoare ale economiei naționale. Tehnologia CCS este explicată pe înțelesul tuturor în următorul videografic:

Captarea, transportul și stocarea CO2 reprezintă o opțiune importantă în ceea ce privește decarbonarea industriilor energointensive (oțel, ciment, aluminiu etc.), precum și pentru sectorul producției de energie, tehnologia fiind identificată de Comisia Europeană drept o cale strategică pentru atingerea obiectivelor climatice”, conform unui studiu realizat pentru Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) de un consorțiu format din firma de consultanță Pricewaterhouse Coopers (PwC) și think tank-ul Energy Policy Group (EPG).

Contribuția CCS la reducerea emisiilor de carbon este semnificativă, reprezentând „între 16% și 90% din reducerile de emisii în sectoarele fierului și oțelului, cimentului, produselor chimice, transformării combustibililor și producerii de energie”, se mai notează în studiu.

Pe lângă faptul că ar putea menține locurile de muncă existente în aceste industrii, tehnologia CCS oferă și potențialul de a crea noi locuri de muncă de înaltă calificare, directe și indirecte, de-a lungul lanțului valoric al CCS. Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) a sintetizat, în următorul infografic, beneficiile socio-economice ale unei astfel de investiții.

România ar putea deveni un furnizor cheie de stocare a CO2 în regiune

Care este însă potențialul de dezvoltare a acestei tehnologii în România? Oferă răspunsuri studiul realizat pentru FPPG de PwC și EPG. Proiectele CCS reprezintă oportunități noi pentru companiile de petrol și gaze naturale care exploatează zăcăminte aflate la un grad ridicat de maturitate sau în curs de abandonare, precum și pentru cele care operează rețele de transport.

Cu o activitate industrială în domeniul petrolului și gazelor naturale de peste un secol, România ar putea deveni un furnizor cheie de stocare a CO2 pentru alte țări din regiune. Sondele existente și conductele de gaze naturale pot fi refolosite pentru a transporta și injecta CO2, astfel încât să contribuie la optimizarea investițiilor inițiale, sporind în același timp avantajul competitiv al țării”, se arată în studiul menționat.

De asemenea, pe lângă absorbția emisiilor generate de procesele energetice actuale, CCS dezvoltă o platformă și pentru hidrogenul albastru, un combustibil promițător în tranziția energetică, obținut din gaze naturale.

În ultimul deceniu, entitățile de cercetare din România au fost implicate în mod constant în proiecte finanțate de UE pentru a explora potențialul pentru CCS și CCU. Două astfel de proiecte, care au publicat deja rezultate relevante, au termen de finalizare anul 2022 – Strategy CCUS și Rex-CO2.

Conform analizei bazei de date europene privind stocarea de CO2, capacitatea totală de stocare în zăcămintele de hidrocarburi din România este estimată la 514 milioane tone (Mt) CO2. Ponderile depozitelor de gaze naturale și petrol sunt relativ egale: 246,78Mt în depozitele de petrol și 267,56Mt în depozitele de gaze naturale. Județele cu cele mai mari capacități de stocare în zăcăminte de hidrocarburi sunt: Sibiu (1 zăcământ, 100Mt CO2), Gorj (3 zăcăminte, 90Mt CO2) și Mureș (3 zăcăminte, 65Mt CO2).

Evaluând atât cei mai mari emițători de CO2, cât și capacitatea de stocare a CO2, se observă șase zone de interes pentru potențiala dezvoltare a unui proiect CCS onshore: (1) Gorj, (2) Dolj, (3) Galați – Buzău, (4) Mureș, (5) Vâlcea, (6) Prahova.

Investiția inițială necesară pentru dezvoltarea unui proiect CCS cu o capacitate de 1Mt CO2 pe an în România variază între 326 și 455 milioane EUR. Durata de viață a unui astfel de proiect este estimată la 20-25 de ani. Procesul de captare reprezintă aproape 80% din costul total al unui proiect CCS, acesta fiind mai complex”, se mai precizează în studiu.

Cu toate acestea, există numeroase provocări în dezvoltarea proiectelor CCS în România. Legislația în vigoare pentru dezvoltarea CCS este foarte fragmentată, deoarece fiecare etapă a procesului implică mai multe obstacole. De exemplu, nu a avut loc sau nu a fost anunțată nicio licitație privind autorizațiile de stocare până în prezent, notează autorii studiului.

Care este situația la nivel global și european. Noi piețe CCS

Statele Unite reprezintă pionierul dezvoltării proiectelor de captare, utilizare și/sau stocare a carbonului – CC(U)S – și sunt cel mai important hub din lume, deținând aproximativ jumătate din proiectele operaționale actuale. Europa a fost al doilea continent unde s-au dezvoltat proiecte CC(U)S – în Norvegia, în 1996 – și continuă să rămână a doua cea mai importantă regiune din lume pentru dezvoltarea CC(U)S, datorită zonei de depozitare din Marea Nordului.

Datele publicate în 2022 de Global CCS Institute arată că, la nivel global, au fost zeci de proiecte anunțate și care evoluează în faza de dezvoltare, în ultimele 12 luni.Capacitatea de stocare a tuturor facilităților în dezvoltare a crescut la 244 milioane de tone pe an (Mtpa) – o creștere impresionantă de 44%.

  • În total, 61 de proiecte noi au fost anunțate în 2022, astfel încât în prezent s-a ajuns la 30 de proiecte CCS în operare, 11 în construcție și 153 în dezvoltare.

Analiza regională realizată de Global CCS Institute arată că în Europa și Regatul Unit captarea și stocarea carbonului a cunoscut o creștere promițătoare a proiectelor în ultimul an. „Astăzi, există 73 de unități CCS în diferite stadii de dezvoltare în Europa și Marea Britanie. Printre factorii importanți care determină impulsul CCS se numără programele și măsurile Comisiei Europene de sprijinire a politicii climatice, inclusiv o creștere a numărului de proiecte finanțate prin Fondul de Inovare al UE – un program de granturi lansat în 2020, care urmărește să sprijine obiectivele Comisiei de neutralitate climatică pentru 2050. În mod similar, în Țările de Jos, sistemul de subvenții pentru tranziția energetică durabilă (SDE++), în baza căruia proiectele CCS sunt eligibile pentru finanțare, a crescut de la 5 miliarde EUR la 13 miliarde EUR numai în ultimul an. Propuneri legislative pentru a introduce mecanisme de reglementare în UE care ar putea sprijini în continuare implementarea CCS, inclusiv certificate de eliminare a carbonului, sunt în curs de elaborare”, notează Global CCS Institute.

Mai multe țări din Europa intră pentru prima dată pe piața CCS, inclusiv Bulgaria, Polonia și Finlanda, datorită accesului la finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru Inovare al UE.

Finanțarea CCS în Uniunea Europeană

Fondul pentru Inovare al UE, care își propune să investească aproximativ 38 de miliarde EUR până în 2030 în tehnologii curate inovatoare în Europa, și-a anunțat primii beneficiari de granturi de succes în urma primului și celui de-al doilea apel de proiecte. Dintr-un total de șapte solicitanți câștigători, patru proiecte selectate în primul apel din 2021 au avut o componentă CCS. Instalațiile CCS din Finlanda, Belgia, Suedia și Franța vor beneficia de finanțare pentru a-și sprijini proiectele CCS în producția de hidrogen, industria chimică, bioenergie și respectiv producția de ciment.

La cel de-al doilea apel anunțat în 2022, șapte proiecte CCS și CCU au fost acceptate pentru finanțare. Au fost selectate proiecte în Bulgaria, Islanda, Polonia, Franța, Suedia și Germania, variind de la producția de ciment cu emisii scăzute de carbon, dezvoltarea siturilor de stocare, la producția de combustibil durabil pentru aviațieCel de-al treilea apel, lansat chiar la începutul lunii noiembrie a acestui an, dispune de un fond de finanțare de aproximativ 3 miliarde EUR, în creștere față de 1,5 miliarde EUR pentru apelul anterior, într-un efort de a accelera tranziția ecologică.

PROIECTE CCS LA SCARĂ MARE FINANȚATE DE FONDUL DE INOVAȚIE UE

Global CCS Institute prezintă și lista proiectelor CCS finanțate de Fondul de Inovație al UE. Iată câteva dintre ele:

  • Proiectul Carbon2Business al Holcim Germania va moderniza fabrica de ciment cu CCS pentru a capta peste 1 Mtpa CO2.
  • Proiectul ANRAV va capta CO2 din fabricile de ciment din Bulgaria și îl va stoca într-un loc de stocare offshore din Marea Neagră.
  • Proiectul HySkies al Shell va produce combustibil durabil pentru aviație prin operațiunile CCUS de transformare a deșeurilor în energie în Suedia.
  • Kairos-at-C va reduce 14,2 milioane de tone de CO2 printr-un lanț valoric transfrontalier CCS în Belgia, Țările de Jos și Norvegia, care include captarea CO2 din hidrogen și fabrici chimice.
  • BECCS@STHLM va capta și stoca 7,8 milioane de tone de CO2 timp de 10 ani de la fabrica de biomasă Exergi din Stockholm.
  • Programul K6 din Franța va capta 8,1 milioane de tone de CO2 din fabrica sa de ciment, pentru a fi stocat în Marea Nordului.
  • Proiectul SHARC din Finlanda va reduce emisiile de CO2 de la o rafinărie de motorină prin producția de hidrogen verde și albastru.

Așadar, iată cum CCS oferă, dincolo de soluții pentru reducerea emisiilor de carbon, oportunități uriașe pentru dezvoltare economică prin inovație. România dispune de experiență în industrii relevante (precum producerea de țiței și gaze naturale) și de o capacitate de stocare a CO2 semnificativăPentru a fructifica aceste oportunități, avem însă nevoie de o strategie coerentă și de un cadru de reglementare adecvat. Mai multe recomandări sunt disponibile AICI.

Lasă un răspuns

Închideți meniul
Federația Patronală Petrol și Gaze

Ghica House
Strada Ion Ghica, nr. 13, Sector 3, București