Biocombustibilii reprezintă combustibili regenerabili lichizi sau gazoși produși din biomasă (cf. Curtea de Conturi Europeană). După alte definiții, în categoria biocombustibililor se încadrează și biocombustibilii solizi.
Biocombustibilii reprezintă o tehnologie în dezvoltare, importantă pentru atingerea obiectivelor climatice ale țării și la nivel global, prin decarbonizarea sectorului de transport.
Decarbonizarea sectorului transport
Mediu mai curat
O cantitate mai redusă de deșeuri
Compatibilitate cu tehnologiile actuale
TIPURI DE BIOCOMBUSTIBILI
În funcție de starea de agregare, biocombustibilii se clasifică astfel:
- Biocombustibili solizi (lemn de ardere, reziduuri de lemn, pelete de lemn, deșeuri animale, material vegetal);
- Biocombustibili lichizi (biobenzină, biodiesel, biokerosen);
- Biogaze (din fermentație anaerobă și din procese termice).
Biocombustibilii se pot clasifica în funcție de materia primă utilizată:
- Biocarburanți de primă generație – din materii prime comestibile;
- Biocarburanți de a doua generație – din subproduse agricole sau materiale celulozice;
- Biocarburanți de a treia generație – materii prime cultivate în mediul acvatic;
- Biocarburanți de a patra generație – microorganisme ameliorate genetic.
IMPORTANȚA DEZVOLTĂRII BIOCOMBUSTIBILILOR PENTRU ROMÂNIA
Susținerea industriei auto
Industria auto reprezintă 11% din PIB-ul României. Dezvoltarea noilor tehnologii înseamnă o oportunitate pentru industria auto, ce poate astfel face apel la inovație, esențială pentru ca acest sector să-și mențină competitivitatea.
Momentul oportun
Există un curent favorabil pe plan european, de investiție în tehnologii nepoluante. De aceea, România trebuie să acceseze sumele disponibile prin Fondul de Modernizare și PNRR, în favoarea propriei dezvoltări.
Valorificarea superioară a produselor agricole
Cu o suprafață agricolă generoasă și un sector agricol matur, dezvoltarea biocombustibililor din materie primă locală poate reprezenta o oportunitate pentru fermieri, ce și-ar putea vinde recoltele la prețuri mai bune.
MĂSURI NAȚIONALE DE DEZVOLTARE A BIOCOMBUSTIBILILOR
România și-a asumat o țintă de reducere a gazelor cu efect de seră cu minimum 6%, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, precum și ținta de minimum 10% energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport prevăzută în Legea nr. 220/2008. (cf. sgg.gov.ro)
Una dintre măsurile asumate deja este obligativitatea de utilizare a unor mixuri de combustibili conveționali și biocombustibili, adică bioetanol (obținut din porumb, grâu, sfeclă de zahăr) și a biodieselului (produs din plante oleaginoase sau grăsimi animale).
Măsura a fost impusă începând cu 1 iunie 2023.
Printre pașii necesari pentru stimularea producției de biocombustibili în România se numără:
- Legea biocombustibililor, care să consolideze cadrul legislativ necesar;
- Susținerea industriei aviatice. Printre măsurile de decarbonizare a acestui sector, se numără și utilizarea SAF (sustainable aviation fuel), dar costurile încă ridicate determină companiile să nu adopte încă la scară mare biocombustibilii;
- Proiecte-pilot care să releve necesitățile și piedicile de producție și utilizare a biocombustibililor;
- Investiții în cercetare: pentru că materiile prime sunt atât de diverse, sunt necesare investițiile în cercetare pentru optimizarea metodelor de producție a biocombustibililor.
UTILIZAREA DEȘEURILOR PENTRU PRODUCȚIA DE BIOCOMBUSTIBILILOR
Biocombustibilii pot contribui la scăderea calității mediului și la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea deșeurilor ca materie primă. Una dintre cele mai importante resurse în acest sens este reprezentat de către uleiul alimentar uzat, disponibil în cantități mari la nivel național.
În cazul uleiului uzat, este imperioasă educarea populației, ce trebuie să devină conștientă de capacitatea de poluare a acestui deșeu și, de asemenea, de oportunitățile pe care acesta le oferă. Stimulentele pentru populație reprezintă, de asemenea, o soluție viabilă pentru colectarea uleiului uzat. (eca.europa.eu)
