La sfârșitul lunii august, presa din România ne oferea un nou motiv de optimism în ceea ce privește energia solară. „România va instala, până la sfârșitul anului, prin programul REPowerEU, capacități fotovoltaice de aproximativ 1.620 MW, din care 1.590 MW sunt instalați de beneficiari care nu sunt prosumatori, potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei. Valoarea este peste capacitatea a două reactoare nucleare de la Cernavodă.”, ne anunță Hotnews.
De asemenea, din același articol aflăm că alte mii de MW vor fi instalați în următorii doi ani, cu banii care vin prin Fondul pentru Modernizare. Fondul pentru Modernizare, estimări ale Ministerului Energiei:
- solar – instituții publice: 500 MW;
- solar – mediul privat: 1.370 MW;
- solar – proiecte CE Oltenia: 735 MW;
- eolian – mediul privat: 185 MW;
Termenul de finalizare al investițiilor, conform ghidurilor de finanțare, este 31 decembrie 2026.
Iată, deci, că spre deosebire de alte tehnologii, în domeniul captării energiei provenite de la soare, România pare să fi luat un start bun, care să ne ajute atât în satisfacerea necesarului intern, cât și în atingerea obiectivelor climatice.
Inima Europei – puls accelerat de energia solară
În 2024, Europa Centrală și de Est devine unul dintre cei mai rapizi generatori de energie solară, înregistrând o creștere semnificativă a capacității de producție, arată Reuters. Cumulat, Austria, Bulgaria, Polonia, România și Ungaria și-au crescut cu 55% producția de energie solară. Deși creșterea este de două ori mai mare decât media europeană, centrul Europei are, totuși, de recuperat în ceea ce privește cifrele absolute.
Pe scurt, din datele prezentate în articolul publicat de Reuters:
- Polonia și Ungaria sunt liderii acestei creșteri.
- În primele 7 luni din 2024, Europa de Vest (Belgia, Franța, Germania, Olanda și Elveția) au produs 83,53 TWh, urmată de Europa de Sud (Grecia, Italia, Portugalia, Spania și Turcia, cu 76,12 TWh. Spre comparație, Europa Centrală a produs 25,2 TWh de energie solară.
- Cel mai mare proiect solar din Europa Centrală se găsește în Bulgaria, la Apriltsi, cu o capacitate de 400 MW și peste 800.000 de panouri fotovoltaice. Această fermă solară furnizează energie nu doar în Bulgaria, ci și în alte părți din Europa de Est. Proiectul include și o componentă agrivoltaică, cu panouri montate la o înălțime de 2,2 metri, ceea ce permite utilizarea terenului agricol de dedesubt, maximizând astfel utilizarea terenurilor disponibile fără a afecta producția agricolă.
Potențial mare, proiecte pe măsură
România are o capacitate instalată de energie solară de 1.600 MW, reprezentând mari parcuri fotovoltaice, și de 1.400 MW, reprezentând panourile solare instalate la locurile de consum de prosumatori, arată profit.ro. Aceasta a făcut ca anul acesta să înregistrăm premiere importante în energia regenerabilă, care să ne dea încredere că România se află pe un drum bun în cadrul tranziției verzi: în martie, țara noastră a înregistrat o producție de energie fotovoltaică de peste 1.000 MW din surse dispecerizabile, la care se adaugă cel puțin alți 500-600 de MW de la prosumatori, care nu sunt dispecerizați de Transelectrica (date din analiza citată, realizată de profit.ro). În data de 9 iulie, la ora 12.40, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice a fost, în România, de 1.250 MW, potrivit datelor Transelectrica, citate de e-nergia.ro.
Conform Strategiei energetice a României 2025 – 2035, țara noastră beneficiază de aproximativ 210 zile însorite pe an și are cel mai mare potențial solar din zona de sud-est a Europei. Cel mai mare potențial se înregistrează în Dobrogea, estul Bărăganului și sudul Olteniei. Potențialul tehnic solar atinge un nivel de 19,4 GW (25,8TWh). Studiul citat în Strategia energetică arată că utilizarea panourilor fotovoltaice permite producerea unei energii anuale de 4,8 TWh.
ANRE a întocmit o listă a celor mai mari producători de energie solară din România, ce poate fi consultată aici: https://anre.ro/wp-content/uploads/2024/01/Lista-prod-si-centrale-2023.pdf .
Energia regenerabilă, în special cea solară, atrage atenția și companiilor care activează deja în piața de energie, care au capacitatea de a dezvolta proiecte de mari dimensiuni. Spre exemplu, ROMGAZ a lansat un apel de proiecte pentru producția de energie verde către dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice și eoliene. OMV Petrom a anunțat că va achiziționa un pachet de 50% din acțiunile Electrocentrale Borzești, care deține proiecte din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 1 GW, din care 950 MW eolian și 50 MW fotovoltaic. De asemenea, compania Black Sea Oil&Gas își arată interesul pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice pe terenurile deținute.
Vom avea producție de energie solară. Este suficient?
Deși crește producția de energie regenerabilă, caracterul variabil al energiei solare și al altor regenerabile, seceta și scăderea producției de energie în unitățile pe cărbune fac ca România să fie nevoită, totuși, să importe energie electrică. De exemplu, conform Strategiei energetice a României 2025 – 2035, deși în 2023 centralele fotovoltaice constituiau 8% din capacitatea netă, din cauza variabilității, această sursă de energie a contribuit cu doar 3% din producția totală de energie.
Dumitru Chisăliță, președinte AEI, explică pentru Europa liberă: „Noi consumăm foarte mult în perioadele în care nu avem producție de energie, seara și dimineața. Atunci e perioada în care, în general, fotovoltaicul nu funcționează niciodată și de foarte multe ori nici eolianul. Eu am o capacitate mare, produc, să zicem, mult în momentul în care nu consum. Ce fac cu ea? O export, după care am nevoie de energie. Când aceste capacități nu funcționează, ce fac? Import. Balanța, de cele mai multe ori, e negativă. Adică import mai mult decât export”.
Rezultatele din 2023 ne dau însă speranțe că România va echilibra această situație: conform economica.net, citat de Europa liberă „în 2023, România a reușit să câștige din balanța comercială de import-export de energie. A exportat 11,63TWh și a importat 8,61TWh, conform economica.net. Exporturile au însemnat 1,23 miliarde de euro, iar importurile – 1,19 miliarde de euro. Un câștig de 47 de milioane de euro.”.
Independența energetică este un deziderat care cere strategie, voință și bani, atât din partea autorităților, cât și a mediului privat. Scenariile pentru scăderea importurilor cuprind schimbări precum investiții în hidroenergie (care îmbină capacitatea de echilibrare a sistemului, caracterul regenerabil și capacitatea de stocare, în cazul centralelor cu acumulare prin pompaj), dar și creșterea capacității de stocare în baterii și nu numai, pentru a valorifica foarte bine producțiile de energie solară și alte tipuri de regenerabile.