Energia eoliană, atât cea onshore (produsă pe uscat), reprezentând 92 % din capacitatea eoliană instalată, cât și cea offshore (produsă în largul mării), reprezintă deja un pilon central al mixului energetic european. În 2022, parcurile eoliene au furnizat, în medie, 16 % din energia electrică consumată în UE și ajunge adesea la mai mult de 30 % pe zi . Tehnologiile de valorificare a energiei eoliene dezvoltate la scară mare în Europa au devenit mult mai ieftine în ultimii 10 ani. În multe părți ale Europei, energia eoliană este cea mai ieftină sursă de energie electrică.
Producția offshore a atins o producție record de 3,8 GW în Europa. Totuși, optimismul privind dezvoltarea viitoare este moderat: planurile până în 2030 arată că 2/3 din producția eoliană de pe continent va continua să fie onshore (pe uscat).
România are un potențial însemnat de producție a energiei offshore, în largul Mării Negre, pe care este necesar să-l exploateze pentru a-și îndeplini țintele climatice și pentru a se bucura de beneficiile economice aduse de această resursă.
Care sunt avantajele specifice energiei eoliene offshore?
Energia eoliană offshore prezintă beneficii specifice precum: interval mare de producție la capacitate maximă, număr mare de ore de funcționare a turbinelor, variabilitate relativ scăzută și un grad ridicat de predictibilitate.
Care sunt avantajele economice ale energiei eoliene offshore?
În primul rând, energia eoliană offline reprezintă tot mai mult o sursă de energie eficientă din punctul de vedere al prețului, cu impact asupra costului produselor industriale.
Energia eoliană offshore poate contribui la dezvoltarea economiei hidrogenului. Electroliții pentru producția hidrogenului au o utilizare mai eficientă din punctul de vedere al prețului atunci când sunt folosiți în mod constant. Astfel, producția de hidrogen este avantajată de alimentarea dintr-o sursă de energie ce poate oferi multe ore de sarcină maximă.
Energia eoliană offshore contribuie la scăderea emisiilor de carbon ale sistemului energetic, precum și ale industriei, contribuind la țintele de tranziție climatică.
Ce potențial are România de a dezvolta acest tip de energie regenerabilă?
Datele Băncii Mondiale arată că România are un potențial eolian offshore de 76 GW putere instalată, beneficiind de condiții prielnice dezvoltării acestui tip de energie regenerabilă.
Rolul energiei eoliene offshore în tranziție este important: pentru atingerea țintelor climatice asumate de România, specialiștii consideră necesară o capacitate de 15GW de energie eoliană offshore dezvoltată la Marea Neagră până în 2050, cu circa 5GW instalați până în 2030. În alte scenarii, energia eoliană offshore devine cea mai mare sursă de electricitate până în 2050.
Un studiu realizat de EPG a indicat că potențialul natural și tehnica al României este de 94 GW, dintre care 22 GW pot fi instalați pe turbine fixe (de adâncime mică), conducând la o producție de 239 Twh, dintre care 54,4 Twh produși prin turbine fixe.
Cea mai mare parte a spațiului economic exclusiv al României are adâncimi ce depășesc 50m, în care este recomandată instalarea platformelor plutitoare. Deși, datorită avansului tehnologic, aceste zone sunt propice amplasării de turbine flotante, este de remarcat că la adâncimi mai mari de 150 m, costul de acostare crește semnificativ. În ceea ce privește conectivitatea cu sistemul electric de pe țărm, la distanțe mai mari de 50m sunt necesare sisteme de înaltă tensiune mai costisitoare.
Care sunt marile provocări ale producției de energie eoliană offshore?
În primul rând, rețeaua electrică: orice parc eolian va trebui să se conecteze la sistemul electric din Dobrogea, ce încorporează deja mari unități producătoare de energie. Sursele regenerabile adăugate în timp, precum și cele 2 noi reactoare de la Cernavodă, vor conduce la o dublare a capacității instalate, într-o arie cu un consum relativ limitat.
Lanțul de aprovizionare: în ultimii ani, lanțul de aprovizionare a sectorului eolian din Europa a fost afectat de factori precum inflația, accesul la materii prime, competiția producătorilor non-europeni și de o neclaritate în acordarea autorizațiilor. Aceste situații pot conduce la întârzieri mari: de exemplu, în cazul proiectelor offshore, pot apărea întârzieri de 3-4 ani pentru elementele necesare fundațiilor. În prezent, există 250 de producători în Europa, cu noi unități ce se vor dezvolta în Germania, Polonia și Olanda.
Aprobările: ca și în cazul celorlalte țări UE, sunt necesare măsuri de urgentare pentru primirea avizelor și aprobărilor.
Există legislație pentru energia eoliană offshore?
În martie 2024, Senatul a dezbătut și a aprobat proiectul Legii privind energia eoliană offshore, ce are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.
Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, a declarat cu această ocazie: „În ritmul impus de proiectul de lege aprobat astăzi în Guvern și transmis Parlamentului spre adoptare în procedură de urgență, în anul 2032 vom putea avea în Sistemul Energetic Național primul MW de energie eoliană produsă în Marea Neagră. Totodată, producerea de energie eoliană offshore ne va permite consolidarea industriei românești prin producerea autohtonă de hidrogen verde și produse cu valoare adăugată bazate pe amoniac verde. Proiectul de lege adoptat astăzi urmează să intre în dezbaterea Parlamentului la începutul lunii februarie, odată cu noua sesiune parlamentară.”
Proiectul de lege contribuie la îndeplinirea jalonului 116, aferent Reformei 1 – Reforma pieţei de energie electrică, din cadrul Componentei 6 – Energie a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Conform legii adoptate de Senat, pentru operaționalizarea investițiilor în energia eoliană offshore, Ministerul Energiei va demara, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune și activitățile de explorare, construcție a centralelor electrice eoliene offshore și exploatare a acestora.
Cel târziu la finalul lunii iunie 2025, Guvernul va aproba prin hotărâre perimetrele eoliene offshore din Marea Neagră care pot fi concesionate, ţinând cont de restricţiile impuse de protejarea mediului înconjurător. De asemenea, în acelaşi termen, Guvernul va aproba prin hotărâre aspectele procedurale privind concesiunea perimetrelor eoliene offshore, cuantumul redevenţelor şi schema de ajutor de stat prin care vor fi sprijinite investiţiile în energia eoliană offshore.
Care este situația actuală a României față de restul țărilor europene?
Pe plan european, conform studiului WindEurope, România intră la categoria „alții”, când vine vorba despre capacitatea eoliană offshore instalată în anul 2023. Exemplele de succes sunt: Germania, Olanda, Suedia, Franța, UK, Finlanda, Polonia, Spania, Grecia.
