Importanța energiei atomice pentru realizarea obiectivelor climatice a fost recunoscută la nivelul Uniunii Europene prin includerea acesteia în Taxonomie, fapt ce ajută la obținerea finanțărilor.
În România, energia nucleară reprezintă 20% din mixul național, cu potențial de creștere, datorită resurselor solide deținute în ceea ce privește ingineria, construcția, operarea și întreținerea.
Industria nucleară oferă în prezent 11.000 de locuri de muncă și derulează proiecte importante de retehnologizare, pentru extinderea duratei de funcționare a capacităților existente (Reactorul 1 de la Cernavodă), precum și pentru construcția unor noi unități (de exemplu Reactoarele 3 și 4).
Susținere pentru decarbonare
Număr semnificativ de locuri de muncă
Perspective de dezvoltare prin implementarea unor tehnologii novatoare
Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica SA, este unica de acest fel din România, iar în prezent funcționează unitățile I și II, care produc împreună în jur de 20% din consumul de energie electrică al țării, conform ANRE.
La începutul anilor 1980, era prevăzută construcția a 5 reactoare. Unitatea I, finalizată în 1996, are o putere electrică instalată de 706 MW și produce anual circa 5 TWh, 5 milioane de MWh. Unitatea II funcționează din 2007 și are o producție spre 5,5 milioane de MWh.
Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU. Apa grea, folosită drept moderator, a fost produsă la Romag Prod Drobeta-Turnu Severin, aflată acum în insolvență.
Energia atomică este o sursă sustenabilă, ce va contribui la securitatea energetică a României; de asemenea, poate fi un element de propulsare a țării noastre în poziția de lider în inovație, deoarece acest sector va integra tehnologii de ultimă oră.
foto: commons.wikimedia.org
DEZVOLTAREA UNITĂȚILOR 3 și 4
Conform Nuclearelectrica, proiectul Unităților CANDU 3 si 4 CNE Cernavoda este prevăzut în Proiectul de Strategie Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 precum și în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenței energetice a României și al îndeplinirii țintelor de decarbonare asumate de România în calitate de Stat Membru UE.
Intenția statului român și a SNN, în conformitate cu noua strategie, este de a realiza acest proiect de ~2×700 MWe intr-un consorțiu euro-atlantic în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România. Finanțarea americană ar putea atinge 7 miliarde dolari.
Beneficiile dezvoltării unităților 3 și 4
Conform Nuclearelectrica, proiectul Unităților CANDU 3 si 4 CNE Cernavoda este prevăzut în Proiectul de Strategie Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 precum și în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenței energetice a României și al îndeplinirii țintelor de decarbonare asumate de România în calitate de Stat Membru UE.
Intenția statului român și a SNN, în conformitate cu noua strategie, este de a realiza acest proiect de ~2×700 MWe intr-un consorțiu euro-atlantic în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România. Finanțarea americană ar putea atinge 7 miliarde dolari.
Noi capacități de producție a energiei electrice
ca soluție pentru tranziția către o economie cu emisii de carbon reduse;
Stabilitate, siguranță, disponibilitate
în Sistemul Energetic Național;
Menținerea și crearea
de noi locuri de muncă.
Prin construcția celor 2 noi unități, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie din România se va ridica la 36%. Contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO₂ va fi de 66%. Va fi evitată, astfel, producția unei cantități de 5 milioane tone CO₂ per unitate anual.
SMR
o tehnologie necesară pentru decarbonarea sistemului energetic
Planurile ambițioase de scădere a emisiilor de dioxid de carbon au stimulat cercetarea și inovația tehnologică. Unul dintre rezultatele cele mai promițătoare pentru piața de energie este tehnologia SMR, cea a reactoarelor modulare mici.
În perioada 2022 – 2023, această tehnologie a primit sprijin tot mai consistent, public și privat.
Cele mai semnificative exemple, menționate de IEA, sunt:
- Susținerea public – privată – de 275 milioane dolari, anunțată de către SUA, Japonia, Coreea și Emiratele Arabe Unite., pentru dezvoltarea unui proiect SMR în România.
- Planul de investiții al Franței – până în 2030, ce include 1 mld euro pentru dezvoltarea tehnologiei SMR.
- Acordul de cooperare între SUA și Ucraina – de instalare a 20 de unități SMR în Ucraina până în 2029.
Rolurile SMRurilor în sistemul energetic și beneficii:
- Odată cu creșterea ponderii energiei regenerabile, SMRurile pot contribui la echilibrarea sistemului energetic.
- Pot fi utilizate în producția de energie termică și de hidrogen.
- Producția și instalarea SMRurilor presupun costuri reduse față de reactoarele clasice: SMRurile fiind modulare sunt produse în fabrici, în serie, iar apoi sunt aduse la locul de ansamblare.
- Cantitatea de energie poate fi adaptată în funcție de cerințe.
- Pot fi utilizate pentru a înlocui centrale electrice pe combustibili fosili. Astfel, sunt menținute locurile de muncă.
- Au dimensiuni și capacitate mai reduse decât centralele clasice, dar prezintă o amprentă la sol de dimensiuni mai mici și necesită o cantitate mai redusă de apă pentru răcire.
- O centrală ce are 6 module, va asigura 193 de locuri de muncă permanente, 1500 de locuri de muncă pe perioada construcției.
SMR – o tehnologie sigură
Tehnologia SMR este concepută după zeci de ani de existență ai reactoarelor tradiționale, dar și a unor mici reactoare existente pe submarinele nucleare sau alte tipuri de vase.
Conform Comisiei Europene, SMR reprezintă o tehnologie sigură din mai multe motive:
- SMRurile presupun un miez radioactiv cu putere mai mică, sisteme de siguranță pasive și cu un design mai simplu. În caz de accident, sistemele pasive se bazează pe fenomene fizice, cum ar fi convecția, gravitatea și autopresurizarea. De aceea, posibilitatea de contaminare radioactivă a mediului exterior să fie mult mai mică.
- În plus, sistemele pasive au eliminat o serie de componente (supape, pompe, țevi, cabluri), eliminând astfel și riscul de defectare sau deteriorare a acestora.
Continuarea unui succes – proiectul Doicești
România are peste 26 de ani de experiență în exploatarea centralelor nucleare. În această perioadă, s-au creat instituții care să asigure pregătirea de înalt nivel și au fost formate generații de specialiști.
De asemenea, România deține și un vast lanț de aprovizionare pentru centrale atomice.
Urmarea firească ar fi ca țara noastră să manifeste deschidere către noile tehnologii din acest domeniu ce produce în prezent aproximativ 20% din energia țării.
Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița, pe 24 mai 2022.
Un reactor modular mic NuScale are o capacitate instalată de 77 Mwe și poate fi utilizat în centrale de 4, 6 sau 12 module.
La Doicești ar urma să fie utilizate 6 module cu o capacitate instalată de 462 Mwe.
Conform Nuclearelectrica, tehnologia SMR a NuScale, cea mai matură în ceea ce privește aprobările, fiind prima și singura tehnologie SMR din lume care a primit aprobarea din partea Comisiei SUA de Reglementare Nucleară în august 2020.
Această tehnologie are în același timp și cele mai avansate planuri de implementare, cu contracte deja confirmate pentru dezvoltarea componentelor sale.
