Treci la conținutul principal

E august, lună pe care mulți români o dedică renovărilor. De multe ori, această etapă se referă și la schimbarea centralei. De aceea, în acest articol vorbim despre un nou curent european, născut din nevoia de reducere a consumului și de independență energetică: înlocuirea sistemelor de încălzire individuale utilizând gaz sau alți combustibili convenționali cu alte sisteme de încălzire, cum sunt pompele de căldură și mijloacele 100% electrice, precum și racordarea la sistemele de încălzire ale orașelor sau clădirilor. Tehnologiile necesare pentru decarbonarea încălzirii sunt la acest moment disponibile, cu performanțe confirmate, dar în același timp sunt costisitoare pentru o bună parte a populației UE.

UE. ÎNCĂLZIREA CU GAZ ESTE PREDOMINANTĂ

Consumul de energie al clădirilor reprezintă 40% din consumul total de energie în UE (rezidențial plus servicii) și reprezintă 36% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE.

Conform EUROSTAT, cea mai mare parte din cererea de energie din clădiri a fost utilizată pentru încălzirea spațiului și a apei, cu emisii de CO₂ importante. IEA a calculat că în 2022, gospodăriile au emis, prin procesele de încălzire, aproximativ 2400 Mt de emisii directe de CO₂ și 1700 Mt de emisii indirecte de CO₂. Deși tehnologiille cu emisii scăzute de carbon continuă să crească, combustibilii fosili încă îndeplinesc peste 60% din cererea de energie pentru încălzire.

Comisia Europeană a propus extinderea directivei ETS, prin Directiva 959/2023,  pentru a include combustibilii fosili utilizați în clădiri. Comisia a anunțat o nouă extindere a comercializării certificatelor de emisii, ce ar putea include emisiile generate de sectorul clădirilor și de cel al transportului rutier. „Pentru a stabili cadrul de punere în aplicare necesar și pentru a oferi un interval de timp rezonabil pentru atingerea obiectivului pentru 2030, comercializarea certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare ar trebui să înceapă în 2025.

În primii ani, entităților reglementate ar trebui să li se solicite să dețină o autorizație de emisii de gaze cu efect de seră și să raporteze emisiile pentru anii 2024-2026. Emiterea certificatelor și obligațiile de conformitate pentru entitățile respective ar trebui să se aplice începând cu anul 2027. Această etapizare ar permite să înceapă în mod ordonat și eficient comercializarea certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare. Aceasta ar permite, de asemenea, să fie puse în aplicare măsuri pentru a asigura o introducere echitabilă din punct de vedere social a schemei de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare, astfel încât să se atenueze impactul prețului carbonului asupra gospodăriilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili.”.

De altfel, se precizează că numărul persoanelor vulnerabile din UE este ridicat:

„aproximativ 34 de milioane de cetățeni europeni, aproape 6,9 % din populația Uniunii au declarat că nu își pot permite să își încălzească suficient locuința în cadrul unui sondaj realizat în 2021 la nivelul Uniunii.”

Prin introducerea clădirilor în Sistemul de comercializare a emisiilor, se vizează creșterea numărului de sisteme de încălzire eficiente, ceea ce va duce, cel mai probabil, la o stimulare a înlocuirii centralelor pe gaze naturale și combustibili convenționali.

IMPEDIMENTELE ÎNLOCUIRII CENTRALELOR LA NIVELUL UE

Desigur, cei aflați în prezent în situația de a-și instala sau de a-și schimba sistemul de încălzire al locuinței își pun întrebarea: ce e mai convenabil? Pompa de căldură sau centrala pe gaz? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie luați în calcul mai mulți factori, ce variază de la țară la țară și chiar de la construcție la construcție:

  • specificul fiecărei clădiri;
  • nivelul subvențiilor guvernamentale și al impozitelor;
  • prețurile volatile la energie electrică și combustibil.

În general, experții consideră că o pompă de căldură costă mai mult la instalare, oferind economii în perioada de funcționare.

Chiar dacă particularitățile tehnice conturează un viitor optimist pentru înlocuirea centralelor pe gaz, totuși, este greu de crezut că această schimbare se poate face rapid, având în vedere numărul foarte ridicat de centrale existente în UE, aprox. 86 de milioane la nivel rezidențial și costurile inițiale ridicate, ce le fac inaccesibile pentru gospodăriile cu venituri reduse.

De asemenea, există câteva piedici ce țin de producția propriu-zisă și aprovizionarea cu pompe de căldură:

  • UE are un grad ridicat de dependență în ceea ce privește compresoarele și semiconductoarele, ce se importă.
  • lipsa instalatorilor calificați și tehnicienilor de service, necesari pentru a evalua tipul de instalație și fezabilitatea acesteia.
  • un impediment tehnic: gazele fluorurate (numite în engleză și F-gases), cu efect de seră puternic, sunt utilizate ca agenți de răcire și trebuie înlocuite pentru a evita emisiile directe suplimentare.

Chiar dacă nu există o legislație la nivel european, câteva țări membre UE au început să ia măsuri cu privie la utilizarea centralelor pe gaz. Asociația Energia Inteligentă a realizat o sinteză a inițiativelor de acest gen:

1. Danemarca – a interzis din 2013 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale. A stabilit ca până în anul 2028 jumătate din imobile să fie racordate la rețeaua de încălzire centrală

2. Norvegia – a interzis din 2017 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale.

3. Olanda – a interzis din 2018 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale.

4. Franța – prin introducerea limitelor de emisii de CO₂ a instalațiilor de încălzire a noilor imobile, de facto a interzis din anul 2022 montarea de centrale gaz și produse petroliere

5. Austria – impune din anul 2024 interzicerea reparării vechilor centrale termice și montarea de noi centrale termice

6. Germania – impune din anul 2024 obligația ca 64% din energia folosită pentru noi sisteme de încălzire să fie din energie regenerabilă, defacto interzice din anul 2022 montarea de centrale gaz și produse petroliere

7. Belgia – interzice din anul 2025 montarea de centrale pe combustibili fosili în imobilele noi.

Totuși, pentru că extinderea certificatelor de emisii va avea un impact social important, UE a realizat și un mecanism ce vizează tranziția energetică echitabilă: Fondul Social pentru Climă, ce are drept obiective finanțarea gospodăriilor vulnerabile și susținerea investițiilor și inițiativelor de reducere a emisiilor în sectoarele de clădiri și transporturi, cu scopul de a reduce costurile pentru gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderi și beneficiarii transporturilor.

Fondul Social pentru Climă ar urma să fie finanțat de la bugetul UE, folosind o sumă echivalentă cu 25% din veniturile provenind din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier. Acesta va oferi statelor membre o finanțare de 72,2 miliarde EUR, pentru perioada 2025-2032.

ROMÂNIA, ÎNLOCUIREA CENTRALELOR ÎN RITMUL PROPRIU

În România, cetățenii și-au pus întrebări privitoare la obiectivele UE și modul în care le va implementa țara noastră. Totuși, ministerele de resort nu au formulat răspunsuri clare. La începutul anului 2022, Ministrul Mediului de la acel moment, domnul Tánczos Barna, spunea că centralele individuale de apartament vor fi interzise gradual, „nu de azi pe mâine”, în blocurile noi, nefiind luate în calcul intervenţii pe centralele individuale deja instalate. Domnia sa a precizat că va exista un proiect de lege pentru interzicerea instalării centralelor termice proprii în blocurile care se construiesc, fără a oferi un indiciu temporal în privința legiferării efective.  

Și noul Ministrul al Mediului, domnul Mircea Fechet, a confirmat această necesitate, de eliminare a centralelor individuale pe gaz, de asemenea fără să schițeze un plan efectiv de punere în practică: „Încă nu am luat o decizie privind termenul la care aceste centrale vor dispărea, însă pe termen lung eu sunt convins că în România şi în marile aglomerări urbane vom avea din ce în ce mai puţine astfel de centrale.”

Fostul Ministru al Energiei, domnul Virgil Popescu, sublinia cu precădere necesitatea unor centrale mai noi, mai performante, principiu susținut de Guvern prin programul Rabla pentru electrocasnice, în care erau prevăzute facilități și pentru înlocuirea centralelor de apartament.

Conform Ministerului Energiei, citat de hotnews.ro, România are în prezent un total de circa 8,5 mil locuințe, din care sunt locuite aproximativ 7,5 milioane. Doar 1,2 milioane sunt racordate la sistemele centralizate. O treime din locuințele României (aproape 2,5 milioane) se încălzesc direct cu gaz natural, folosind centrale de apartament, dar și sobe cu randamente extrem de scăzute (cel puțin 250.000 de locuințe). Aproximativ 3,5 mil. locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid –a lemne, cărbune – arse în sobe cu randament foarte scăzut. Restul locuințelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste jumătate dintre locuințele din România sunt încălzite parțial în timpul iernii.

În prezent, în România se pune spinoasa problemă a sărăciei energetice și a lipsei de putere financiară a românilor de a-și asigura o încălzire cât mai eficientă. UE nu impune un calendar de renunțare a centralelor pe combustibili convenționali și fiecare țară își stabilește propriile strategii energetice și de scădere a emisiilor de gaze. De aceea, sperăm că România va profita de bogatele resurse de gaze naturale pentru a asigura cetățenilor accesul la încălzire. Cu alte cuvinte, sperăm că România va realiza tranziția într-un ritm adecvat populației sale, cu protejarea celor vulnerabili și utilizarea la maximum a atuurilor sale, cum sunt zăcămintele încă neexploatate și infrastructura cu potential ridicat de extindere.

Lasă un răspuns

Închideți meniul
Federația Patronală Petrol și Gaze

Ghica House
Strada Ion Ghica, nr. 13, Sector 3, București