Treci la conținutul principal

Șocurile provocate de pandemie și de războiul din Ucraina rescriu viitorul sectorului energetic în toată Europa. Dacă până acum obiectivele de mediu au fost pe primul loc, în prezent locul central îl ocupă securitatea energetică. Aprovizionarea cu energie, care a fost văzută ca un dat, acum nu mai este considerată atât de sigură, iar întrebarea principală este cum își va satisface Europa nevoile energetice și din ce surse, limitând totuși creșterea emisiilor. În tot acest peisaj complicat, nu există un „glonț de argint”. E nevoie de flexibilitate și de un mix de tehnologii, în care statele să se bazeze în primul rând pe ce au deja. România are o resursă ce oferă soluții atât la criza energetică, cât și la cea de mediu și care capătă o valoare și mai mare în contextul actual: gazele naturale.

Pe de altă parte, faptul că resursele există în pământ, nu înseamnă că le și avem, fiind nevoie de investiții masive pentru aducerea lor la suprafață. Sub iluzia că putem fi un hub energetic regional datorită resurselor existente, cadrul legislativ a întârziat ani la rând sau chiar a blocat investițiile în dezvoltarea unor noi zăcăminte, dar și în centrale noi de producere a electricității pe bază de gaze naturale, care să înlocuiască centralele vechi poluatoare pe cărbune și să echilibreze în sistemul energetic național variabilitatea energiei din surse regenerabile. Astfel, în fiecare iarnă am depins tot mai mult de importurile de gaze naturale, iar din exportator de electricitate, România a ajuns importator net. 

Acum, în timp ce capitalele europene se luptă să facă față uneia dintre cele mai perturbatoare crize energetice din istoria Uniunii, tot creșterea producției interne este cea care va ajuta România să traverseze cu bine această iarnă. Este vorba despre volumele suplimentare care au început de curând să fie extrase din Marea Neagră de către compania Black Sea Oil and Gas (BSOG) – o producție întârziată câțiva ani tot din cauza legislației nefavorabile.

În această iarnă, România îşi va putea acoperi din surse interne consumul de gaze, chiar şi în zilele geroase, fără a mai fi nevoie de importuri, a afirmat Niculae Havrileţ, fost secretar de stat în Ministerul Energiei şi președinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie. Potrivit acestuia, la iarnă, importul nu mai este o sursă sigură şi putem chiar să luăm în calcul faptul că nu va mai exista deloc.

Din fericire, un operator care produce gaze naturale din Marea Neagră, Black Sea Oil and Gas, a lansat în iunie producţia şi efectiv am putea închide total independent consumul intern al unei zi de frig extrem în România fără ajutorul importurilor”, a declarat Niculae Havrileţ, conform Agerpres.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), organizație care reunește principalii producători de gaze naturale, ce acoperă peste 98% din producția internă, și-a declarat sprijinul de care e nevoie să trecem în siguranță în această iarnă.

FPPG își propune să fie principalul aliat al României pentru creșterea producției energetice în regim de urgență, pentru a întâmpina sezonul rece al acestui an într-o poziție de putere atât în interiorul Uniunii, dar mai ales în raport cu negocierile care vor urma în est”, a declarat Directorul Executiv al FPPG, Cătălin Niță.

Criza energetică se anunță a mai dura câțiva ani, așadar soluțiile pentru asigurarea securității energetice trebuie gândite pe termen mediu și lung. În plus, ele trebuie să răspundă nevoilor de decarbonare a economiilor, dar și să protejeze sistemul energetic de efectele deja vizibile ale schimbărilor climatice. Așadar, e nevoie ca România să regândească sectorul energetic și dintr-o perspectivă complexă, care să ia în calcul toți factorii de risc. 

Ultimii doi ani au arătat că sistemul energetic global este vulnerabil la fenomenele meteorologice extremeFrecvența evenimentelor meteorologice extreme este de așteptat să crească din cauza încălzirii globale și este esențial să proiectăm sistemul energetic pentru a putea rezista la astfel de evenimente extreme. Securitatea energetică trebuie să rămână o prioritate prin tranziția energetică. Industria energetică și factorii de decizie politică ar trebui să caute echilibrul potrivit între o tranziție energetică realizabilă și un sistem energetic care este rezistent și sigur”, afirmă asociația International Gas Union, în Global Gas Report 2022.

Așteptăm idealurile perfecte ale viitorului sau valorificăm oportunitățile existente?

În ceea ce privește realizarea obiectivelor de mediu, care prevăd atingerea unui nivel net-zero al emisiilor în 2050, e nevoie în continuare de un portofoliu echilibrat de tehnologii, care ne permite să navigăm între urcușurile și scăderile diverselor surse de energie.

„Obiectivele Parisului sunt realizabile cu tehnologiile care există astăzi, dar trebuie să recunoaștem că niciunul dintre noi nu o poate face singur. Dacă așteptăm soluții de tip glonț de argint, putem rata oportunitățile de a face progrese cu ceea ce avem deja. Și în timp ce stăm și așteptăm soluții care schimbă jocul pentru a rezolva totul, în cele din urmă va duce la <<game over>>”, afirmă Iman Hill, Director Executiv al Asociației Internaționale a Producătorilor de Petrol și Gaze (IOGP). 

Potrivit acesteia, portofoliul de tehnologii cu emisii scăzute de carbon se poate schimba pe măsură ce tehnologia progresează, astfel că trebuie să le monitorizăm și să ne adaptăm continuu la acestea.

„Tranziția rămâne o sarcină provocatoare, dar sunt încrezătoare că, dacă rămânem la principiile noastre și ne concentrăm pe furnizarea de soluții foarte bune deja disponibile pentru noi, în loc să așteptăm idealurile perfecte ale viitorului, vom ajunge acolo mult mai repede”, a adăugat reprezentanta IOGP (detalii, AICI).

E nevoie de strategii realiste și realizabile într-un timp limitat disponibil

Pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale cu mult sub 2°C și de a ajunge la emisii net-zero la mijlocul secolului, va trebui ca emisiile de gaze cu efect de seră să atingă vârful înainte de 2025. În acest context, gazele naturale pot avea o contribuție majoră pentru decarbonare.

În timpul limitat disponibil, guvernele, factorii de decizie politică și industria vor trebui să se dezvolte strategii realiste și realizabile pentru a reduce emisiile toate sectoarele”, afirmă International Gas Union (IGU), într-o analiză publicată în cel mai recent număr al revistei Global Voice of Gas, lansat sub titlul „Gestionarea tranziției într-o criză energetică”. „Gazele naturale, împreună cu gazele decarbonate și cu emisii scăzute sau zero de carbon, vor juca un rol esențial în sprijinirea acestor inițiative de decarbonare”, precizează IGU.

În continuare, sistemul energetic trebuie să se pregătească mai bine pentru șocuri externe și o combinație de evenimente neobișnuite, mai ales în sectorul producerii de energie, o parte esențială a sistemului energetic.

Aceasta include investițiile în tehnologii care permit sistemului de alimentare să facă față intermitenței crescute, un rol de obicei preluat de centralele pe gaze naturale. Investiții accelerate în tehnologii de energie curată, dar și în eficiența energetică, sunt necesare”, se arată în analiza Radiografia crizei energetice. Cum am ajuns aici și cum putem ieși?” publicată în Global Voice of Gas.

Una dintre tehnologiile viitorului este hidrogenul albastru.

Acesta este probabil să fie produs în ţări cu o abundenţă de gaze naturale ieftin și unde tehnologia de captare și stocare a carbonului (CCS) este disponibilă. Aceasta este cheia pentru fi competitiv față de hidrogenul verde în viitor”, conform sursei citate.

Datorită resurselor interne disponibile, România poate deveni un actor important la nivel regional, atât în privința producției de hidrogen albastru, cât și a dezvoltării CCS – o tehnologie climatică dovedită și disponibilă la nivel global, care se va dezvolta la scară largă în următoarele decenii. Cu o istorie bogată în industria petrolieră, România are oportunitatea de a fi un actor regional important în acest sector, grație numeroaselor zăcăminte epuizate. Acestea pot primi acum „o nouă viață”, putând fi reutilizate pentru reducerea emisiilor de carbon, prin stocarea acestora.

Tocmai pentru a explica potențialul dezvoltării acestei tehnologii în România, FPPG a lansat recent o platformă dedicată de informații: https://ccs.fppg.ro/.

Așadar, provocările pentru sectorul energetic sunt numeroase și e nevoie ca toți să se unească și să își joace rolul, inclusiv producătorii de gaze naturale.

Iar cum orice criză naște oportunități, România are șansa de a regândi sistemul energetic pentru a-l adapta tranziției energetice și efectelor tot mai vizibile ale schimbărilor climatice, menținând securitatea aprovizionării pe primul loc. Iar în acest tablou general, valorificarea resurselor interne de gaze naturale au rolul-cheie de a furniza energia de care avem nevoie astăzi, ajutând totodată societatea pentru transformările de mâine.

Lasă un răspuns

Închideți meniul
Federația Patronală Petrol și Gaze

Ghica House
Strada Ion Ghica, nr. 13, Sector 3, București